Uninominalul: curat-murdar

Un miracol!”, a exclamat dl. Mircea Geoană imediat după ce legea uninominalului a trecut în Parlament. De bună seamă, vorba d-lui Flutur, ne aşteaptă şi alte minuni, căci clasa politică „se va primeni”, de vreme ce, de acum încolo, „oamenii îi vor alege direct” pe cei pe care îi doresc.

Ce miracol?! Ce minune?! Nu cred asta, cum nu cred în caritasuri, în 6 din 49, în pasta care înălbeşte dinţii, în şampoanele contra căderii părului, în apa sfinţită care vindecă de pietre la rinichi
. Nu cred în oameni providenţiali, în soluţii electorale miraculoase, în reforme morale şi reformări româneşti. Nu cred în schimbarea la faţă a clasei politice şi, vai, blasfemie!, nu mă închin la uninominal. Ştiu că cine nu-i cu uninominalul trebuie să fie musai antireformist, nihilist, peremist, satanist, măcar dentist.

Dar refuz să intru în corul lăudătorilor ipocriţi sau doar naivi care trag un semn de egalitate între votul uninominal şi reformarea clasei politice.

Sunt curios de unde vor scoate partidele figurile acelea luminoase care să candideze uninominal. Fiecare formaţiune va trebui să intre în alegeri cu câteva sute de candidaţi care să se bată pentru colegiile uninominale. Sunt partide mari în care nu poţi reţine, la centru şi în teritoriu, mai mult de zece personalităţi. Ca să nu vorbim de piticii politici care au doar un membru mai răsărit şi restul masă amorfă. Va începe, în săptămânile următoare, o goană nebună după vedete locale, nu contează din ce domeniu, numai cunoscute să fie, care să fie aruncate în cursa electorală. Aceasta este, de fapt, problema de fond, simplă şi banală: schimbarea clasei politice începe de la omul politic, abia apoi de la modul în care este el ales.

Dacă un partid pune pe lista lui de partid numai lichele, înseamnă că, vrei, nu vrei, vei trimite în Parlament o lichea. Dacă într-un colegiu uninominal candidează numai lichele, rezultatul este acelaşi. Deci nu sistemul
de vot e buba, ci selecţia primară a candidatului. Or, eu nu-mi fac iluzii că, peste noapte, partidele politice se vor „primeni” cu oameni oneşti, pasionaţi, muncitori şi cu viziune. Nu cred în existenţa unei pungi subterane de talente politice, care a aşteptat introducerea votului uninominal pentru a ţâşni viguros la suprafaţă.

Da, votul uninominal este bun, pentru că oferă legitimitate omului politic şi-l va responsabiliza în faţa cetăţeanului. Dar noul sistem de vot, dacă va trece de Curtea Constituţională şi va fi promulgat de şeful statului, nu va produce efecte miraculoase peste noapte. Într-o primă fază, el va confirma că personaje despre care am tocit hârtia de ziar ani de zile, precum Marian Oprişan sau Nicuşor Constantinescu, sunt iubite în procente mari de popor.

Da, votul uninominal este bun, cu condiţia ca cetăţeanul să aibă de unde să aleagă.

Da, votul uninominal este bun, pentru că el ne va arăta aşa cum suntem. Legaţi ombilical de alegătorii lor, oamenii politici nu vor fi nici mai buni, nici mai răi decât poporul care i-a votat. Schimbarea clasei politice nu se poate face decât biologic, odată cu schimbarea generaţiilor de oameni care votează. Până atunci, o întrebare: cum se poate ca într-o ţară cu alegători curaţi să avem atâţia conducători murdari?