EuroprezidenţialeleEuroprezidenţialele

Fatalitatea intersectării europarlamentarelor cu prezidenţialele anulează, practic, specificul tematic al proximelor alegeri. Li s-a întâmplat, de multe ori, şi altora.

Vom avea, de fapt, vreme de câteva săptămâni, europrezidenţiale. Apoi, peste câteva luni, prezidenţiale. La europrezidenţiale şi la prezidenţiale vom avea în prim-plan cam aceleaşi figuri pe care vom fi chemaţi să le votăm la sfârşitul anului.

Va fi, în 7 iunie, şi vot pentru europarlamentare, dar acesta nu va conta prea mult în economia
electorală a acestui an. Va conta, desigur, pentru bătălia de moral care se va da între PDL şi PSD în legătură cu partidul care va obţine prima poziţie în urma scrutinului pentru Parlamentul European. Va conta pentru echipele tehnice ale partidelor care au o bună ocazie să îşi verifice potenţialul acum, cu câteva luni înainte de marea confruntare, aşa încât, după august-septembrie, să ştie în detaliu ce reglaje fine mai au de făcut.

Pentru că euro-tematica de campanie
nu va fi decât accidental vizibilă în săptămânile care vor urma, candidaţii vor fi condamnaţi să mimeze preocuparea pentru o asemenea perspectivă prea puţin seducătoare pentru electoratul autohton. E inevitabil să contabilizăm multă plictiseală în prestaţiile eurocandidaţilor noştri, în această campanie care a început deja, inclusiv pentru motivul că, în mare parte (două, cel mult trei locuri sunt sub semnul întrebării), se cam ştie cine va merge, din partea României, în Parlamentul European.

Precampania, lansările de candidaţi pentru europarlamentare sau desemnările oficiale de candidaţi pentru Preşedinţia României ne indică, în schimb, faptul că e de aşteptat să inventariem, în cele câteva săptămâni de campanie ce se derulează acum, multe mesaje şi gesturi care au legătură directă cu lupta electorală pentru funcţia numărul unu în stat. În acest sens, sună, desigur, frumos invitaţia pe care Traian Băsescu a făcut-o singurului partid din România care „nu îşi înjură preşedintele” - anume aceea de a nu depăşi limitele tematice specifice pe care le presupune o campanie electorală pentru PE -, dar sună şi nerealist! E aşa din mai multe motive
! Incultura politică a majorităţii votanţilor români, otevizarea spaţiului public şi mediatic, lehamitea indusă în electorat, insensibilitatea civică accentuată reprezintă bariere teribile, aproape de netrecut pentru un tip de mesaj complicat precum sunt cele care au legătură cu Uniunea Europeană. Punctual, despre mass-media: aplecarea, naturală, a acestora către conflict barează, o dată în plus
, tematici europene consistente către public. Conflictul însă are toate şansele să fie prezent în această campanie electorală - Mircea Geoană, Crin Antonescu sau Traian Băsescu (deşi, mai des şi mai probabil, „locotenenţii” săi din PDL) pot livra lejer aşa ceva!