All inclusive-ul romanesc - dezmat cu parizer, margarina si gem

Hotelierii viseaza frumos la jumatatea sezonului estival 2008. Ofertele "all inclusive", anuntate cu mare pompa ca operationale din aceasta luna, sunt fie incomplete, fie incapabile sa concureze cu adevarat piata externa.

Oferta "all inclusive", venita initial din partea hotelurilor de pe litoralul Turciei, urmate de cele din Bulgaria, Spania si Grecia, a fost unul dintre motivele pentru care turistii romani au parasit statiunile autohtone. Meniurile diversificate, cu mancare si bauturi de foarte buna calitate, distractiile de tot felul, piscinele impecabile si multitudinea de servicii cuprinse intr-un pachet "all inclusive" i-au fermecat pe turistii nostri obisnuiti cu zgarcenia vecina cu meschinaria care ii caracterizeaza pe hotelierii romani.

Speriati de deficitul de turisti, hotelierii de pe litoral au pornit in aceste zile o campanie sustinuta de comunicare, anuntand ca beneficiile sistemului "all inclusive" sunt disponibile si in tara noastra. Este drept, ei nu au pierdut prilejul sa scape printre dinti obisnuitele replici pline de dispret la adresa turistilor romani (de genul "vine unul si mananca cinci", "nu sunt educati", "romanii mananca mult").

In acest moment, oferta "totul inclus" se regaseste, doar in zece cazuri din cele aproape 250 de unitati de cazare operationale pe litoral. Turistii romani care au optat pentru un sejur din aceasta categorie s-au declarat nemultumiti de serviciile unitatilor de cazare. In fapt, "all inclusive"-ul romanesc seamana destul de bine cu pensiunea completa de pe vremea turismului
de masa, meniurile sunt saracacioase in comparatie cu cele din Turcia (bufetul de la micul dejun fiind, in destule cazuri, un dezmat gastronomic cu parizer, ceva salamuri ieftine, gem si margarina), bauturile sunt oferite, in cel mai fericit caz, doar in timpul mesei (eventual ceva cafea, apa si ceai dupa-amiaza), iar distractiile sunt practic inexistente.

Iata cum descria, pe un forum de discutii experienta "all inclusive" la doua stele unul dintre turistii care au incercat sistemul pe litoralul romanesc: "Mobilierul din camera avea mai bine de doua decenii. E drept, cladirea in sine era renovata, tamplaria era din PVC si aveam aer conditionat si un televizor la care telecomanda nu mergea. Covoarele din camera erau murdare, iar piscina hotelului (care trebuia sa fie gratuita la «all inclusive») nu era inca data in folosinta in primele zile ale sejurului. sezlongurile piscinei erau in acelasi regim ca si cele de pe plaja, adica contra cost. Bufetul suedez consta in omleta, mamaliguta, ceva tochitura, piure din fulgi de cartofi, ciorba de legume, mititei, iahnie de fasole boabe, cartofi natur. Uneori erau si pulpe de pui sau snitel, spre bucuria generala. La oricare dintre mese trebuia sa fii prezent in primele 45 de minute, deoarece, daca se termina un fel de mancare (si nu erau decat trei sau patru), nu se mai prepara nimic in plus. Micul dejun consta in salam, parizer, unt, lapte, fulgi de porumb, rosii, castraveti, ceai, uneori sunca sau cascaval".

In descrierea oficiala a aceluiasi hotel, pachetul oferit este descris in felul urmator: "mic-dejun – cafea, ceai sau lapte
, unt si gem, paine proaspata si prajita, bauturi racoritoare, iaurt, branza (de cel putin doua ori pe saptamana), fructe (de cel putin trei ori pe saptamana), briose sau alte coffee cook, sunca/jambon (ham) sau alte mezeluri, oua; pranz si cina – 8-10 feluri de aperitive, 3 feluri principale din pui, porc/vita sau peste, 3 feluri de legume, branza (de cel putin 2 ori pe saptamana), 3 feluri de desert, de cel putin 2 ori pe saptamana barbeque sau grill; bauturi – pentru pranz si cina clientii vor avea 1/4 l vin (racoritoare pentru copii) si 1/2 l apa".

Parerile oamenilor de afaceri din turism sunt impartite. Unii patroni de hoteluri cred in reusita acestui sistem pe piata romaneasca, altii considera ca nu suntem pregatiti, iar agentiile de turism incearca din rasputeri sa promoveze oferta litoralului romanesc peste hotare.


Mamaia este cea mai ofertanta statiune din punctul de vedere al numarului ofertelor "all inclusive". Cinci-sase unitati de cazare, cu o singura exceptie, de trei si patru stele, au anuntat ca ofera sau sunt pe cale sa ofere acest serviciu. Pe lista sunt incluse hotelurile Mercur-Minerva, Modern, Perla, Fantasy Beach, Savoy din Mamaia, Majestic din Olimp, Majestic si Tismana din Jupiter, Saturn din Saturn. "Totul inclus" timp de sapte zile in lunile de varf costa intre 13 si 17 milioane lei vechi, la patru stele. La acesti bani, serviciile de masa sunt in regim de bufet suedez, restaurant categoria I, cate doua ore dimineata, la pranz si seara. Bauturile oferite sunt din gama racoritoare, ceaiuri, vin si bere.

Nu am scapat de cosmarul bulgar

Comparativ cu ofertele litoralului bulgaresc, principalul nostru concurent pe piata externa, romanii nu au reusit sa scape de imaginea de "ruda saraca". Desi in unele cazuri tarifele practicate de hotelierii romani in aceeasi perioada sunt mai mici, cu diferente de 10 sau 20 de euro calculate la modulul "sapte zile", pierdem teren la capitolul reduceri si oferte speciale. Bulgarii sunt mult mai flexibili la problemele pe care le pot intampina familiile de turisti intr-un sejur la mare. Hotelurile "all inclusive" ale bulgarilor, pe langa faptul ca sunt mult mai numeroase decat ale noastre, pun la dispozitie din capul locului patul suplimentar pentru primul copil si reducerile aferente. La capitolul dotari balanta inclina si mai mult in favoarea vecinilor, care se pare ca au inteles si aplicat mult mai devreme si mai bine conceptul de complex turistic adevarat, cu piscine, spatii de recreere, parcari, magazine, in fine, cu tot tacamul necesar in cazul sistemului "totul inclus". si asta, de multe ori in conditiile in care, la Albena si la Nisipurile de Aur, hotelurile sunt clasificate majoritatea la doua-trei stele, si nu la patru, cum obisnuiesc sa se impopotoneze unitatile "all inclusive" romanesti. In aceste conditii, decalajul existent la inceputul anilor 2000 si recuperat in parte de hotelierii romani la sfarsitul anului trecut in lupta cu bulgarii s-ar putea mari din nou din cauza ratarii ofertelor "all".

Nu suntem pregatiti

"Din punct de vedere strict tehnic, sistemul «all inclusive» se practica cu succes in complexe turistice izolate si cu un anumit tip de structura a serviciilor. Turistul trebuie sa primeasca totul in orice moment. Noi, in momentul de fata, avem structuri limitate", a precizat Ciprian Constantinescu, presedintele Patronatului Industriei Hoteliere "Marea Neagra". Investitorul a mai adaugat ca insusi faptul ca turistul iese din hotel si ajunge pe o portiune de plaja ce nu apartine unitatii hoteliere care practica sistemul "all inclusive" si care, mai mult, este administrata de societati care nu au nici o legatura cu turismul constituie un element strain conceptului "totul inclus". Solutia este construirea unor adevarate complexe de vacanta dupa modelul occidental, lucru care presupune investitii substantiale, pe care putini hotelieri sunt dispusi sa le faca. In atari conditii, pe piata de profil a aparut un fel de struto-camila – "totul inclus"-ul romanesc.

Prima oferta "all", din 2003

Complexul Tismana din Jupiter este prima locatie turistica de pe litoral care a introdus sistemul ofertelor complete. Prima oferta "all inclusive" a fost lansata in 2003, iar reprezentantul complexului sustine ca unitatea si-a format deja un cerc de clienti fideli, care vin in fiecare vara la malul marii. "99% din turistii care se cazeaza la hotelul nostru opteaza pentru sistemul «all inclusive». Majoritatea lor contracteaza sejurul direct de la noi, fara implicarea agentiilor de turism", a precizat Bebe Stoian, directorul hotelului Tismana. Tarifele in cazul "all" sunt duble fata de sistemul normal.