Acesta nu îşi modifică dimensiunile dacă mâncaţi mai puţin şi nici nu face singur digestia, susţin cercetătorii şi medicii.
Mulţi oameni nu înţeleg exact cum funcţionează stomacul lor. Astfel, nu ştiu de unde provin zgomotele pe care acesta le face, după ce sunt ingerate anumite alimente (fasole, mazăre), ce rol are acesta în digestie sau dacă volumul său poate fi modificat. Iată câteva dintre miturile pe care cercetătorii şi medicii au reuşit să le desfiinţeze.
Mitul 1: Digestia are loc în stomac
Greşit: Procesul digestiv are loc, în cea mai mare parte, în intestinul subţire. Stomacul preia mâncarea, apoi o fărâmiţează şi o transformă în numeroase particule. Acestea ajung apoi în intestinul subţire, unde are loc digestia. Contrar credinţei populare, alimentele nu sunt digerate în ordinea în care le mâncăm. După ce ajung în stomac, acestea sunt amestecate şi ajung apoi sub forma unor particule în intestinul subţire, arată site-ul medical WebMd.
Mitul 2: Dacă mănânci mai puţin, îţi micşorezi stomacul şi nu îţi va mai fi foame foarte tare
Greşit: La adulţi, stomacul este deja format şi rămâne de aceeaşi mărime, dacă nu se intervine asupra lui chirurgical. „Fibrele musculare din stomac nu dispar ca număr, nu se dizolvă“, explică medicul gastroenterolog Doru Cristian Gavrilă. Dacă mâncaţi mai puţin, nu o să vă micşoraţi stomacul, dar o să vă „resetaţi“ apetitul. Asta înseamnă că nu o să vi se facă foame atât de des şi că veţi reuşi să vă respectaţi ora meselor.
Mitul 3: Oamenii supli au stomacul mai mic decât cei graşi
Greşit: Mărimea stomacului nu are nicio legătură cu greutatea pe care o are fiecare. Oamenii care s-au născut supli pot avea chiar un stomac mai mare decât cei mai plinuţi. „Numărul de kilograme pe care îl aveţi nu are nicio legă tură cu mărimea stomacului. Unii oameni nu reuşesc, de exemplu, să slăbească nici măcar atunci când îşi micşorează stomacul chirurgical“, spune gastroenterologul Joseph Levy, de la un centru medical din New York.
Mitul 4: Genuflexiunile şi abdomenele micşorează stomacul
Greşit: Nici un fel de exerciţiu nu poate modifica structura
unui organ, dar mişcarea vă poate ajuta să ardeţi surplusul de grăsimi din organism. În plus
, exerciţiile contribuie la întărirea muşchilor abdominali, aceia care vă acoperă stomacul şi multe alte organe interne. „Aceste exerciţii ajută atât la micşorarea ţesutului adipos de pe peretele abdominal, cât şi la eliminarea grăsimii viscerale, de pe organe“, mai spune gastroenterologul Cristian Gavrilă. Potrivit specialistului, abdomenele sunt excelente, deoarece ard acea grăsime de pe burtă pe care nici măcar cura
de slăbire nu o poate elimina. Studiile au demonstrat că grăsimea de pe abdomen este şi cea mai periculoasă, deoarece măreşte riscul apariţiei bolilor cardiovasculare. Oamenii supraponderali au adesea organele interne înfăşurate în grăsime. Ficatul, de exemplu, poate fi «împachetat» în grăsime, caz în care riscul apariţiei unor afecţiuni interne este mare.
Mitul 5: Alimentele care conţin fibre
insolubile (care nu se dizolvă în apă) provoacă mai puţine gaze decât alimentele care conţin fibre solubile (care se dizolvă în apă)
Greşit: Alimentele precum ovăzul, fasolea, mazărea şi citricele pot produce în stomac mai multe
gaze decât produsele care nu conţin fibre solubile, cum ar fi pâinea, varza, ridichile şi morcovii. Gazele au legătură cu flora intestinală. Aceasta este cea implicată în digestia fibrelor solubile. Cum fibrele insolubile nu pot fi digerate, ele nu reacţionează cu flora intestinală. În concluzie, gazele nu se pot forma şi nu au legătură cu aceste alimente.
Mitul 6: Dacă mănânci înainte să te culci, te îngraşi
Greşit: Cu cât aduceţi mai multe calorii în organism, cu atât riscaţi să vă îngrăşaţi. „Nu există dovezi care să arate că mâncatul la o anume oră din zi poate să îngraşe“, spune Mark Moyad, director la University of Michigan Medical Center. Totuşi, dacă mâncaţi seara este posibil ca din cauza stresului şi oboselii să mâncaţi mai mult, şi în felul acesta să îngreunaţi digestia. În plus, contracţiile stomacului vor fi mai slabe, deoarece organismul este deja obosit.
miercuri, 25 martie 2009
CFR ameninta cu greva generala
Feroviarii au cerut Primariei Capitalei aprobare pentru organizarea
unui miting in 26 martie, anuntind ca, daca nu va fi aprobat, intentioneaza sa declanseze greva generala pe termen in perioada 24-28 martie. Feroviarii sint nemultumiti de oferta
Guvernului de majorare a salariilor cu zece la suta, din care cinci la
suta din aprilie si alte cinci procente din octombrie, cerind o crestere de minimum 18 procente, precum si imbunatatirea conditiilor de munca
la CFR.
unui miting in 26 martie, anuntind ca, daca nu va fi aprobat, intentioneaza sa declanseze greva generala pe termen in perioada 24-28 martie. Feroviarii sint nemultumiti de oferta
Guvernului de majorare a salariilor cu zece la suta, din care cinci la
suta din aprilie si alte cinci procente din octombrie, cerind o crestere de minimum 18 procente, precum si imbunatatirea conditiilor de munca
la CFR.
Banatul sirbesc - pamint romanesc?
Recent, presedintele Romaniei Traian Basescu a declarat, legat de modul in care Uniunea Europeana abordeaza problema conflictului transnistrean, ca „Romania sustine o solutie
care sa tina cont de integritatea nationala totala a statului moldovean”, sugerind ca Uniunea Europeana nu a fost suficient de implicata in acest proces. Tot Basescu a spus ca „asteapta sa fie gasita o solutie in acord cu dreptul legitim al Republicii Moldova la integritatea teritoriala”, sugerind ca e nevoie de „un exemplu diferit” de cel din Kosovo in problema Transnistriei.
Pai, daca Romania sustine integritatea nationala totala a Republicii Moldova, atunci cel mai bun exercitiu de sinceritate diplomatica, pilduitor si pentru Uniunea Europeana si pentru Rusia, ar fi semnarea si intrarea in vigoare a celor doua tratate bilaterale moldo-romane – Tratatul de baza si cel de delimitare a frontierelor. Integritatea nationala totala presupune in mod expres relatii cu vecinii in baza unor conventii internationale, asta cu atit mai mult
cu cit vecinul de la Vest, Romania, este membru NATO si al Uniunii Europene. Sigur ca e nevoie de un exemplu diferit de cel din Kosovo in privinta Transnistriei, iar acest lucru il propun la ora actuala si Moldova, si Rusia. O rezolvare amiabila a acestui indelungat diferend conditioneaza nu doar Rusia, asa cum se lasa sa se inteleaga, ci, iar asta in primul rind, Romania si citeva forte occidentale. Conditia de baza care se impune este stoparea definitiva a oricarui sprijin acordat din exterior unor forte politice si civice interne. Aceste grupari actioneaza la lumina zile, alimentind separatistii cu argumente potrivnice rezolvarii conflictului. Este stiut faptul ca acestia speculeaza pe ideea unei eventuale uniri a Moldovei cu Romania, ori gruparile amintite tocmai acest spectru il intretin. Se contureaza certitudinea ca se doreste mai putin reintegrarea teritoriala a Moldovei si aderarea acestei tari la Uniunii Europene, preferindu-se mai curind amestecul in luptele politice interne sau schimbarea clasei politice aflate la putere. Fara sa aiba o perceptie cit de cit apropiata de realitatile de aici, jurnalista Sabina Fati scrie in ziarul romanesc Romania libera de ieri ca: Presedintele moldovean si-a scos tara la mezat, incercind sa demonstreze ca este singurul care poate rezolva incilceala in care se afla micul stat. La licitatie, favorita este Rusia, in vreme ce Romania, s-a declarat dezinteresata inca din 1992, cind s-a retras de la masa
negocierilor privind Transnistria, iar marile puteri democratice nu s-au decis inca daca merita sa atraga Republica Moldova in sfera de influenta occidentala. Intentia presedintelui Vladimir Voronin de a rezolva in sfirsit dosarul transnistrean este calificata ca fiind o scoatere la mezat a tarii, asta in pofida declaratiilor de intentie ale Rusiei de a-si retrage in totalitate armamentul din regiune, conditia fiind garantarea internationala a neutralitatii militare a Republicii Moldova. Despre ce scoatere la mezat este vorba, pentru ca aici se pune accentul strict pe neutralitate, reintegrare teritoriala si integrare europeana fara preconditia aderarii la NATO? Autoarea de la Bucuresti, fara sa pomeneasca nimic despre conditia neutralitatii, afirma: _integrarea Transnistriei in Republica Moldova, fie si sub forma de regiune autonoma, ar putea fi un pas mic, dar important spre afilierea Chisinaului la Federatia Rusia-Belarus si o fandare definitiva in afara Europei. Pai, daca vorbim de neutralitate si de nerenuntarea la procesul ireversibil de integrare europeana, invocarea unei virtuale afilieri la o si mai virtuala Federatie Rusia-Belarus nu este nimic altceva decit un scenariu fantezist al unui jurnalist de birou
, singurele surse de informatie fiindu-i ziarele si internetul. Autoarea crede ca Transnistria poate deveni un nou Kaliningrad, ignorind faptul ca chiar termenii care-i pot defini Moldovei statutul de tara neutra exclud aceasta perspectiva. Integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana, avind statutul de tara neutra, este posibila numai daca Europa si SUA chiar doresc acest lucru, pentru ca Rusia nu se opune acestui proces, conditia neaderarii RM la NATO avind conotatii strict geostrategice (sa nu uitam, in acest sens, si despre mult disputata problema, intre Rusia si SUA, a amplasarii scutului de aparare pe teritoriul Poloniei!). Romania, daca doreste o integritate nationala totala a Republicii Moldova si integrarea europeana a acestei tari, pe linga cele deja amintite, ar trebui sa renunte si la stimularea unor slogane de tipul Basarabia – pamint romanesc!, pentru ca asta suna exact cum ar fi si sloganul Banatul sirbesc – pamint romanesc!, ori Transcarpatia – pamant romanesc! Intr-un cuvint, Romania, odata ce nu a recunoscut Kosovo, nu recunoaste nici doua state albaneze. De ce atunci insista asupra formulei „doua state romanesti”? Uniunea Europeana, pe de alta parte, dincolo de orice intentii cifrate fata de Republica Moldova, nu intervine, investitional vorbind, cu suficiente forte, cit de cit apropiate de cele cu care s-a implicat in Romania si Bulgaria in perioada preaderarii acestor tari la U.E., de exemplu. Restructurarea si stabilitatea economica a Republicii Moldova nu poate fi garantata doar prin granturi nesemnificative sau doar proiecte transfrontaliere. In plan legislativ, tara incepe sa manifeste tot mai mari deschideri, asta neinsemnind ca n-ar mai fi nevoie de ajustari permanente sau revizuiri fundamentale de ordin administrativ. Ani de-a rindul, iar acest lucru se intimpla si astazi, sub pretextul incurajarii si dezvoltarii societatii civile de aici, in plan social, cultural si economic, institutii si state occidentale au acordat granturi uriase diverselor organizatii civice, organisme
care sunt parte integranta, asta ca sa nu spun proprietate, ale unor conducatori care administreaza si diverse S.R.L.-uri. In urma acestora nu a progresat nici societatea civila, dar nici nu s-a inregistrat saltul economic preconizat. Beneficiarii de proiecte, dincolo de deturnarea unor fonduri in interese strict personale, s-au specializat in a exista exclusiv din astfel de granturi, nemaivorbind de faptul ca exista o mafie a acestor beneficiari, care sunt permanent unii si aceiasi ori protejati de-ai lor. Finantatorii occidentali, din pacate, nu exercita un control direct al cheltuielilor, apelind la reprezentanti locali, iar despre cit de alterati sunt acestia de anumite medii poate vom scrie cu alt prilej.
Integrarea europeana a Moldovei trebuie sprijinita si dorita si de catre SUA, iar pentru aceasta ar trebui, in contextul disputelor geostrategice cu Rusia din zona bazinului Marii Negre, sa menajeze si sa incurajeze, pe fondul dorintei rezolvarii diferendului transnistrean, garantarea statutului de neutralitate pentru Republica Moldova.
care sa tina cont de integritatea nationala totala a statului moldovean”, sugerind ca Uniunea Europeana nu a fost suficient de implicata in acest proces. Tot Basescu a spus ca „asteapta sa fie gasita o solutie in acord cu dreptul legitim al Republicii Moldova la integritatea teritoriala”, sugerind ca e nevoie de „un exemplu diferit” de cel din Kosovo in problema Transnistriei.
Pai, daca Romania sustine integritatea nationala totala a Republicii Moldova, atunci cel mai bun exercitiu de sinceritate diplomatica, pilduitor si pentru Uniunea Europeana si pentru Rusia, ar fi semnarea si intrarea in vigoare a celor doua tratate bilaterale moldo-romane – Tratatul de baza si cel de delimitare a frontierelor. Integritatea nationala totala presupune in mod expres relatii cu vecinii in baza unor conventii internationale, asta cu atit mai mult
cu cit vecinul de la Vest, Romania, este membru NATO si al Uniunii Europene. Sigur ca e nevoie de un exemplu diferit de cel din Kosovo in privinta Transnistriei, iar acest lucru il propun la ora actuala si Moldova, si Rusia. O rezolvare amiabila a acestui indelungat diferend conditioneaza nu doar Rusia, asa cum se lasa sa se inteleaga, ci, iar asta in primul rind, Romania si citeva forte occidentale. Conditia de baza care se impune este stoparea definitiva a oricarui sprijin acordat din exterior unor forte politice si civice interne. Aceste grupari actioneaza la lumina zile, alimentind separatistii cu argumente potrivnice rezolvarii conflictului. Este stiut faptul ca acestia speculeaza pe ideea unei eventuale uniri a Moldovei cu Romania, ori gruparile amintite tocmai acest spectru il intretin. Se contureaza certitudinea ca se doreste mai putin reintegrarea teritoriala a Moldovei si aderarea acestei tari la Uniunii Europene, preferindu-se mai curind amestecul in luptele politice interne sau schimbarea clasei politice aflate la putere. Fara sa aiba o perceptie cit de cit apropiata de realitatile de aici, jurnalista Sabina Fati scrie in ziarul romanesc Romania libera de ieri ca: Presedintele moldovean si-a scos tara la mezat, incercind sa demonstreze ca este singurul care poate rezolva incilceala in care se afla micul stat. La licitatie, favorita este Rusia, in vreme ce Romania, s-a declarat dezinteresata inca din 1992, cind s-a retras de la masa
negocierilor privind Transnistria, iar marile puteri democratice nu s-au decis inca daca merita sa atraga Republica Moldova in sfera de influenta occidentala. Intentia presedintelui Vladimir Voronin de a rezolva in sfirsit dosarul transnistrean este calificata ca fiind o scoatere la mezat a tarii, asta in pofida declaratiilor de intentie ale Rusiei de a-si retrage in totalitate armamentul din regiune, conditia fiind garantarea internationala a neutralitatii militare a Republicii Moldova. Despre ce scoatere la mezat este vorba, pentru ca aici se pune accentul strict pe neutralitate, reintegrare teritoriala si integrare europeana fara preconditia aderarii la NATO? Autoarea de la Bucuresti, fara sa pomeneasca nimic despre conditia neutralitatii, afirma: _integrarea Transnistriei in Republica Moldova, fie si sub forma de regiune autonoma, ar putea fi un pas mic, dar important spre afilierea Chisinaului la Federatia Rusia-Belarus si o fandare definitiva in afara Europei. Pai, daca vorbim de neutralitate si de nerenuntarea la procesul ireversibil de integrare europeana, invocarea unei virtuale afilieri la o si mai virtuala Federatie Rusia-Belarus nu este nimic altceva decit un scenariu fantezist al unui jurnalist de birou
, singurele surse de informatie fiindu-i ziarele si internetul. Autoarea crede ca Transnistria poate deveni un nou Kaliningrad, ignorind faptul ca chiar termenii care-i pot defini Moldovei statutul de tara neutra exclud aceasta perspectiva. Integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana, avind statutul de tara neutra, este posibila numai daca Europa si SUA chiar doresc acest lucru, pentru ca Rusia nu se opune acestui proces, conditia neaderarii RM la NATO avind conotatii strict geostrategice (sa nu uitam, in acest sens, si despre mult disputata problema, intre Rusia si SUA, a amplasarii scutului de aparare pe teritoriul Poloniei!). Romania, daca doreste o integritate nationala totala a Republicii Moldova si integrarea europeana a acestei tari, pe linga cele deja amintite, ar trebui sa renunte si la stimularea unor slogane de tipul Basarabia – pamint romanesc!, pentru ca asta suna exact cum ar fi si sloganul Banatul sirbesc – pamint romanesc!, ori Transcarpatia – pamant romanesc! Intr-un cuvint, Romania, odata ce nu a recunoscut Kosovo, nu recunoaste nici doua state albaneze. De ce atunci insista asupra formulei „doua state romanesti”? Uniunea Europeana, pe de alta parte, dincolo de orice intentii cifrate fata de Republica Moldova, nu intervine, investitional vorbind, cu suficiente forte, cit de cit apropiate de cele cu care s-a implicat in Romania si Bulgaria in perioada preaderarii acestor tari la U.E., de exemplu. Restructurarea si stabilitatea economica a Republicii Moldova nu poate fi garantata doar prin granturi nesemnificative sau doar proiecte transfrontaliere. In plan legislativ, tara incepe sa manifeste tot mai mari deschideri, asta neinsemnind ca n-ar mai fi nevoie de ajustari permanente sau revizuiri fundamentale de ordin administrativ. Ani de-a rindul, iar acest lucru se intimpla si astazi, sub pretextul incurajarii si dezvoltarii societatii civile de aici, in plan social, cultural si economic, institutii si state occidentale au acordat granturi uriase diverselor organizatii civice, organisme
care sunt parte integranta, asta ca sa nu spun proprietate, ale unor conducatori care administreaza si diverse S.R.L.-uri. In urma acestora nu a progresat nici societatea civila, dar nici nu s-a inregistrat saltul economic preconizat. Beneficiarii de proiecte, dincolo de deturnarea unor fonduri in interese strict personale, s-au specializat in a exista exclusiv din astfel de granturi, nemaivorbind de faptul ca exista o mafie a acestor beneficiari, care sunt permanent unii si aceiasi ori protejati de-ai lor. Finantatorii occidentali, din pacate, nu exercita un control direct al cheltuielilor, apelind la reprezentanti locali, iar despre cit de alterati sunt acestia de anumite medii poate vom scrie cu alt prilej.
Integrarea europeana a Moldovei trebuie sprijinita si dorita si de catre SUA, iar pentru aceasta ar trebui, in contextul disputelor geostrategice cu Rusia din zona bazinului Marii Negre, sa menajeze si sa incurajeze, pe fondul dorintei rezolvarii diferendului transnistrean, garantarea statutului de neutralitate pentru Republica Moldova.
Banii migrantilor - nada pentru politisti
Migratia cetatenilor R. Moldova peste hotare, miile de copii
si adolescenti ramasi fara supravegherea parintilor provoaca noi cazuri de coruptie, practicate de unii politisti. In special in localitatile rurale, acestia ii «supravegheaza» pe copiii celor plecati, insinuand ca risca sa devina subiecte ale unor cercetari penale, in cazul in care nu accepta sa le achite onorarii substantiale.
La 27 iunie 2007, I., din Telenesti, se adresa la «Linia Fierbinte» a Centrului de Analiza si Prevenire a Coruptiei (CAPC), 92 79 79, informand ca un grup de angajati
ai Politiei si–au facut ocupatie din estorcarea unor sume de bani de la tineri de 18–23 de ani, parintii sau rudele carora sunt plecati la munca in strainatate.
Solicitantul se plangea ca Victor Cravciuc si Anatol Popovici, de la Comisariatul raional de Politie, ii cer sume mari de bani, «ca sa nu aiba probleme». «Initial, acestia le incrimineaza tinerilor infractiuni inexistente», povestea I., dezvaluind ca, fiind amenintat cu intentarea unui dosar
penal, a si transmis celor doi suma de 1500 de dolari, dar nu este lasat in pace.
«Sunt amenintat permanent ca daca nu voi achita inca 1000 de dolari, voi avea probleme», declara I. acum 9 luni, la 27 iunie 2007.
Peste cateva zile, la 30 iunie 2007, in jurul orei 19.00, colaboratori ai Directiei Securitate Interna a MAI si colaboratori ai Procuraturii Anticoruptie l–au retinut in flagrant pe inspectorul superior al Politiei Telenesti Victor Cravciuc luand 300 de dolari din cei o mie, estorcati anterior de la I. Surse din cadrul MAI ne–au confirmat ca politistul a fost retinut in temeiul art. 166, Cod de procedura penala, care le permite reprezentantilor organelor de urmarire penala sa retina persoanele banuite de savarsirea infractiunii, inclusiv pe cele surprinse in flagrant delict.
In aceeasi zi, Cravciuc a fost escortat la Chisinau, fiind detinut, timp de 10 zile, in izolatorul de detentie preventiva al CCCEC. L–am intrebat cum califica el acuzatiile de estorcare de bani, flagrantul, retinerea si eliberarea sa. «Am fost batut, atat in timpul retinerii, cat si ulterior, pe perioada asa–zisei anchete», afirma Cravciuc. Fiind intrebat daca nu cumva triseaza, dat fiind faptul ca a fost retinut de colegii sai de la MAI, Cravciuc a spus ca, desi faptele par incredibile, ele sunt adevarate. «Am fost batut si am toate actele in regula.» Astfel, si dupa mai multe
luni de la retinerea sa, Cravciuc prefera sa vorbeasca mai mult despre tratamentele la care a fost supus pe parcursul anchetei decat despre motivele din care a fost retinut.
Procuratura Anticoruptie a investigat cazul in temeiul art. 324, al. 2, Cod Penal, «Corupere pasiva», si a transmis dosarul la Judecatoria Telenesti, in vederea examinarii si adoptarii unei decizii. Amintim aici ca celalalt suspect, Anatol Popovici, tot politist, figura in calitate de martor pe acest dosar.
«Nu erau probe care ar fi dovedit vinovatia politistului»
La 4 februarie 2008, Judecatoria Telenesti a emis o sentinta de achitare a lui Victor Cravciuc, argumentand decizia prin «lipsa componentei infractiunii».
Judecatorul Oleg Scolnic spune ca «nu erau probe care ar fi dovedit vinovatia politistului». Intrebat daca nu cumva «flagrantul», in calitate de proba, ar putea fi suficient in asemenea cazuri, Scolnic a spus ca, in relatiile lui Cravciuc cu I. «nu au existat motive de estorcare, deoarece I. nu figura in vreun dosar, nici in calitate de banuit, nici in calitate de martor». «Am tinut cont si de alte circumstante», spune judecatorul, motivand ca Cravciuc a anexat la dosar extrasul expertizei medico–legale, din care reiese ca acesta a fost maltratat pe perioada retinerii. L–am intrebat si despre participarea la procesul de judecata a patimitului I.. «Dupa ce a depus primele declaratii, nu a mai fost de gasit. O fi plecat din R. Moldova in strainatate, pentru ca telefoanele acestuia nu mai raspund, iar citatiile, in lipsa persoanei, nu au putut fi inmanate», ne–a raspuns judecatorul, adaugand ca, de fapt, I. i–ar fi fost dator lui Cravciuc cu niste bani, iar flagrantul nu a fost altceva decat surprinderea politistului pe cand isi lua datoria de la I.. «Si unde sunt cei 300 de dolari?», am intrebat judecatorul. «Sunt banii statului, utilizati pentru acel flagrant», a raspuns Scolnic.
Victor Cravciuc sustine ca toti cei care i–au facut mama sa planga vor plange, la randul lor. «Suntem neamuri cu I. Mi–a intors o datorie», spune el versiunea care, de altfel, a parut credibila si judecatorului. «Cel mai obijduitor a fost ca ai mei au lovit in mine», explica Cravciuc. Cu toata aceasta deceptie si obida a sa, dupa cele 10 zile de detentie preventiva, din iunie–iulie 2007, Cravciuc si–a continuat nestingherit activitatea la Comisariatul de Politie Telenesti.
«Procuratura Anticoruptie nu a facut niciun demers cu privire la suspendarea din functie a lui Cravciuc, iar noi ne conformam deciziei instantelor de judecata», am fost informati la MAI.
Mai mult decat atat, potrivit acelorasi surse, «pana la decizia definitiva a instantei de judecata, ancheta de serviciu a MAI a fost suspendata».
Procurorul Nicolae Stroncea ne–a spus ca a atacat la Curtea de Apel Balti decizia Judecatoriei Telenesti. «Am atacat–o pentru ca sentinta nu a fost nici convingatoare, nici argumentata. In dosar erau mai multe probe din care nu putea fi dedusa o decizie atat de optimista», ne–a spus procurorul, explicand ca, de fapt, I. ar fi figurat in calitate de martor pe un presupus dosar, iar banii dati lui Cravciuc urmau sa ajunga la Popovici si Lozovan, cei care aveau putere de decizie si ar fi putut evita «transferul» lui I. din martor in cea de banuit pe un presupus dosar.
Anatol Popovici a refuzat sa abordeze acest subiect. El ne–a recomandat sa discutam cu Cravciuc sau, eventual, cu judecatorul si procurorul. «Am dreptul sa nu va spun nimic», si–a concretizat acesta drepturile.
Nimeni nu i–a garantat securitatea
«I. a plecat de acasa. O fi fiind prin Rusia sau prin alta tara, la munca. Baiatul a avut curaj sa–i denunte pe politisti, dar, ulterior, nimeni nu i–a garantat securitatea. Cum putea el sa umble prin procese de judecata si sa dea in continuare depozitii impotriva unor politisti care sunt protejati de intreg sistemul? Cravciuc, bunaoara, a ramas in functie, chiar daca era cercetat intr–un dosar destul de dificil, pentru estorcare si luare de mita si pentru abuz in serviciu. Ma intreb ce s–ar fi intamplat daca persoana suspectata nu ar fi avut aceasta functie?», spune, la Telenesti, unul din apropiatii lui I.
Potrivit Directiei Securitate Interna a MAI, in 2007, in adresa politistilor au fost intentate 258 de cauze penale. 216 colaboratori de politie au fost banuiti de comiterea a 272 de infractiuni. 81% din cauzele penale, potrivit aceleiasi surse, au fost deferite justitiei. Dintre acestea, 90 de cazuri se refera la excesul de putere, 35 de cazuri — la corupere pasiva. MAI a inregistrat si cazuri de abuzuri in serviciu, tortura, constrangere in scopul depunerii unor anumite declaratii, fals in acte publice, neglijenta in serviciu, escrocherii, violarea domiciliului, vatamarea integritatii corporale.
In 2007, din MAI au plecat 2057 de angajati. 141 dintre acestia au fost disponibilizati din motive «negative». Au fost aplicate 62 de sanctiuni disciplinare. Potrivit aceleiasi directii MAI, opt politisti au discreditat sistemul, in raport cu 32 de politisti s–a constatat ca nu corespund functiei. Doar 32 de politisti au fost disponibilizati in temeiul unor hotarari de judecata, si asta in conditiile in care ultimul sondaj IMAS arata ca 44% din numarul persoanelor chestionate sustin ca, in diverse cazuri, politistii le–au cerut in mod direct bani sau cadouri.
Cei care iau mita — dau in continuare
Solicitat sa comenteze acest decalaj dintre numarul infractiunilor comise de politisti si numarul condamnarilor in instantele de judecata, Gheorghe Amihalachioaie, presedintele Baroului Avocatilor din R. Moldova, a spus: «Principiul "o mana spala pe alta" functioneaza perfect». El a explicat gradul inalt al coruptibilitatii politistilor prin faptul ca, de obicei, ei sunt primii care contacteaza cu persoanele suspectate de comiterea unor infractiuni. «De aici incepe totul», spune Amihalachioaie, precizand ca, la noi, «exista o solidaritate deosebita dintre politisti, procurori si judecatori». «Nimic nu este intamplator. In R. Moldova functioneaza un sistem bine pus la punct. Cei care iau mita… dau in continuare. Ei stiu cat si cui sa dea ca sa scape de pedeapsa. Si–apoi, politistii sunt »mesteri« la adunat probe. Deseori, ei exercita presiuni asupra martorilor sau chiar asupra partii vatamate ca sa–si schimbe depozitiile. Si cazul cu estorcarea de bani de la copiii celor plecati la munca in strainatate nu este singular. Pot spune chiar ca a devenit un nou fel de mafie. Initial, testeaza situatia celor ramasi acasa, apoi invoca diverse motive pentru a estorca bani de la ei», afirma Gheorghe Amihalachioaie.
Reporter de Garda
Investigatia ziaristica a fost initiata ca urmare a adresarilor facute la linia fierbinte anticoruptie tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansata in cadrul proiectului «Sensibilizarea populatiei despre fenomenul coruptiei», implementat de Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, cu sprijinul financiar
al Ambasadei Britanice la Chisinau.
si adolescenti ramasi fara supravegherea parintilor provoaca noi cazuri de coruptie, practicate de unii politisti. In special in localitatile rurale, acestia ii «supravegheaza» pe copiii celor plecati, insinuand ca risca sa devina subiecte ale unor cercetari penale, in cazul in care nu accepta sa le achite onorarii substantiale.
La 27 iunie 2007, I., din Telenesti, se adresa la «Linia Fierbinte» a Centrului de Analiza si Prevenire a Coruptiei (CAPC), 92 79 79, informand ca un grup de angajati
ai Politiei si–au facut ocupatie din estorcarea unor sume de bani de la tineri de 18–23 de ani, parintii sau rudele carora sunt plecati la munca in strainatate.
Solicitantul se plangea ca Victor Cravciuc si Anatol Popovici, de la Comisariatul raional de Politie, ii cer sume mari de bani, «ca sa nu aiba probleme». «Initial, acestia le incrimineaza tinerilor infractiuni inexistente», povestea I., dezvaluind ca, fiind amenintat cu intentarea unui dosar
penal, a si transmis celor doi suma de 1500 de dolari, dar nu este lasat in pace.
«Sunt amenintat permanent ca daca nu voi achita inca 1000 de dolari, voi avea probleme», declara I. acum 9 luni, la 27 iunie 2007.
Peste cateva zile, la 30 iunie 2007, in jurul orei 19.00, colaboratori ai Directiei Securitate Interna a MAI si colaboratori ai Procuraturii Anticoruptie l–au retinut in flagrant pe inspectorul superior al Politiei Telenesti Victor Cravciuc luand 300 de dolari din cei o mie, estorcati anterior de la I. Surse din cadrul MAI ne–au confirmat ca politistul a fost retinut in temeiul art. 166, Cod de procedura penala, care le permite reprezentantilor organelor de urmarire penala sa retina persoanele banuite de savarsirea infractiunii, inclusiv pe cele surprinse in flagrant delict.
In aceeasi zi, Cravciuc a fost escortat la Chisinau, fiind detinut, timp de 10 zile, in izolatorul de detentie preventiva al CCCEC. L–am intrebat cum califica el acuzatiile de estorcare de bani, flagrantul, retinerea si eliberarea sa. «Am fost batut, atat in timpul retinerii, cat si ulterior, pe perioada asa–zisei anchete», afirma Cravciuc. Fiind intrebat daca nu cumva triseaza, dat fiind faptul ca a fost retinut de colegii sai de la MAI, Cravciuc a spus ca, desi faptele par incredibile, ele sunt adevarate. «Am fost batut si am toate actele in regula.» Astfel, si dupa mai multe
luni de la retinerea sa, Cravciuc prefera sa vorbeasca mai mult despre tratamentele la care a fost supus pe parcursul anchetei decat despre motivele din care a fost retinut.
Procuratura Anticoruptie a investigat cazul in temeiul art. 324, al. 2, Cod Penal, «Corupere pasiva», si a transmis dosarul la Judecatoria Telenesti, in vederea examinarii si adoptarii unei decizii. Amintim aici ca celalalt suspect, Anatol Popovici, tot politist, figura in calitate de martor pe acest dosar.
«Nu erau probe care ar fi dovedit vinovatia politistului»
La 4 februarie 2008, Judecatoria Telenesti a emis o sentinta de achitare a lui Victor Cravciuc, argumentand decizia prin «lipsa componentei infractiunii».
Judecatorul Oleg Scolnic spune ca «nu erau probe care ar fi dovedit vinovatia politistului». Intrebat daca nu cumva «flagrantul», in calitate de proba, ar putea fi suficient in asemenea cazuri, Scolnic a spus ca, in relatiile lui Cravciuc cu I. «nu au existat motive de estorcare, deoarece I. nu figura in vreun dosar, nici in calitate de banuit, nici in calitate de martor». «Am tinut cont si de alte circumstante», spune judecatorul, motivand ca Cravciuc a anexat la dosar extrasul expertizei medico–legale, din care reiese ca acesta a fost maltratat pe perioada retinerii. L–am intrebat si despre participarea la procesul de judecata a patimitului I.. «Dupa ce a depus primele declaratii, nu a mai fost de gasit. O fi plecat din R. Moldova in strainatate, pentru ca telefoanele acestuia nu mai raspund, iar citatiile, in lipsa persoanei, nu au putut fi inmanate», ne–a raspuns judecatorul, adaugand ca, de fapt, I. i–ar fi fost dator lui Cravciuc cu niste bani, iar flagrantul nu a fost altceva decat surprinderea politistului pe cand isi lua datoria de la I.. «Si unde sunt cei 300 de dolari?», am intrebat judecatorul. «Sunt banii statului, utilizati pentru acel flagrant», a raspuns Scolnic.
Victor Cravciuc sustine ca toti cei care i–au facut mama sa planga vor plange, la randul lor. «Suntem neamuri cu I. Mi–a intors o datorie», spune el versiunea care, de altfel, a parut credibila si judecatorului. «Cel mai obijduitor a fost ca ai mei au lovit in mine», explica Cravciuc. Cu toata aceasta deceptie si obida a sa, dupa cele 10 zile de detentie preventiva, din iunie–iulie 2007, Cravciuc si–a continuat nestingherit activitatea la Comisariatul de Politie Telenesti.
«Procuratura Anticoruptie nu a facut niciun demers cu privire la suspendarea din functie a lui Cravciuc, iar noi ne conformam deciziei instantelor de judecata», am fost informati la MAI.
Mai mult decat atat, potrivit acelorasi surse, «pana la decizia definitiva a instantei de judecata, ancheta de serviciu a MAI a fost suspendata».
Procurorul Nicolae Stroncea ne–a spus ca a atacat la Curtea de Apel Balti decizia Judecatoriei Telenesti. «Am atacat–o pentru ca sentinta nu a fost nici convingatoare, nici argumentata. In dosar erau mai multe probe din care nu putea fi dedusa o decizie atat de optimista», ne–a spus procurorul, explicand ca, de fapt, I. ar fi figurat in calitate de martor pe un presupus dosar, iar banii dati lui Cravciuc urmau sa ajunga la Popovici si Lozovan, cei care aveau putere de decizie si ar fi putut evita «transferul» lui I. din martor in cea de banuit pe un presupus dosar.
Anatol Popovici a refuzat sa abordeze acest subiect. El ne–a recomandat sa discutam cu Cravciuc sau, eventual, cu judecatorul si procurorul. «Am dreptul sa nu va spun nimic», si–a concretizat acesta drepturile.
Nimeni nu i–a garantat securitatea
«I. a plecat de acasa. O fi fiind prin Rusia sau prin alta tara, la munca. Baiatul a avut curaj sa–i denunte pe politisti, dar, ulterior, nimeni nu i–a garantat securitatea. Cum putea el sa umble prin procese de judecata si sa dea in continuare depozitii impotriva unor politisti care sunt protejati de intreg sistemul? Cravciuc, bunaoara, a ramas in functie, chiar daca era cercetat intr–un dosar destul de dificil, pentru estorcare si luare de mita si pentru abuz in serviciu. Ma intreb ce s–ar fi intamplat daca persoana suspectata nu ar fi avut aceasta functie?», spune, la Telenesti, unul din apropiatii lui I.
Potrivit Directiei Securitate Interna a MAI, in 2007, in adresa politistilor au fost intentate 258 de cauze penale. 216 colaboratori de politie au fost banuiti de comiterea a 272 de infractiuni. 81% din cauzele penale, potrivit aceleiasi surse, au fost deferite justitiei. Dintre acestea, 90 de cazuri se refera la excesul de putere, 35 de cazuri — la corupere pasiva. MAI a inregistrat si cazuri de abuzuri in serviciu, tortura, constrangere in scopul depunerii unor anumite declaratii, fals in acte publice, neglijenta in serviciu, escrocherii, violarea domiciliului, vatamarea integritatii corporale.
In 2007, din MAI au plecat 2057 de angajati. 141 dintre acestia au fost disponibilizati din motive «negative». Au fost aplicate 62 de sanctiuni disciplinare. Potrivit aceleiasi directii MAI, opt politisti au discreditat sistemul, in raport cu 32 de politisti s–a constatat ca nu corespund functiei. Doar 32 de politisti au fost disponibilizati in temeiul unor hotarari de judecata, si asta in conditiile in care ultimul sondaj IMAS arata ca 44% din numarul persoanelor chestionate sustin ca, in diverse cazuri, politistii le–au cerut in mod direct bani sau cadouri.
Cei care iau mita — dau in continuare
Solicitat sa comenteze acest decalaj dintre numarul infractiunilor comise de politisti si numarul condamnarilor in instantele de judecata, Gheorghe Amihalachioaie, presedintele Baroului Avocatilor din R. Moldova, a spus: «Principiul "o mana spala pe alta" functioneaza perfect». El a explicat gradul inalt al coruptibilitatii politistilor prin faptul ca, de obicei, ei sunt primii care contacteaza cu persoanele suspectate de comiterea unor infractiuni. «De aici incepe totul», spune Amihalachioaie, precizand ca, la noi, «exista o solidaritate deosebita dintre politisti, procurori si judecatori». «Nimic nu este intamplator. In R. Moldova functioneaza un sistem bine pus la punct. Cei care iau mita… dau in continuare. Ei stiu cat si cui sa dea ca sa scape de pedeapsa. Si–apoi, politistii sunt »mesteri« la adunat probe. Deseori, ei exercita presiuni asupra martorilor sau chiar asupra partii vatamate ca sa–si schimbe depozitiile. Si cazul cu estorcarea de bani de la copiii celor plecati la munca in strainatate nu este singular. Pot spune chiar ca a devenit un nou fel de mafie. Initial, testeaza situatia celor ramasi acasa, apoi invoca diverse motive pentru a estorca bani de la ei», afirma Gheorghe Amihalachioaie.
Reporter de Garda
Investigatia ziaristica a fost initiata ca urmare a adresarilor facute la linia fierbinte anticoruptie tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansata in cadrul proiectului «Sensibilizarea populatiei despre fenomenul coruptiei», implementat de Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, cu sprijinul financiar
al Ambasadei Britanice la Chisinau.
Reprezentanţii Federaţiei Ruse, Ucrainei şi OSCE în CUC susţin proiectul privind retragerea posturilor ilegale din zona de securitate
Reprezentanţii Comisiei Unificate de Control (CUC) din cadrul Federaţiei Ruse, Ucrainei şi OSCE susţin iniţiativa Chişinăului cu privire retragerea posturilor organelor de forţă din Zona de Securitate
. Această iniţiativă a fost discutată intens în cadrul şedinţei ordinare a CUC, care a avut loc la 13 martie curent.
Potrivit lui Ion Solonenco, co-preşedinte CUC din partea Moldovei, partea moldovenească n-a reuşit să convingă partea transnistreană de a examina proiectul adresării către conducerea Chişinăului şi Tiraspolului privind retragerea posturilor fixe din Zona de Securitate, plasate fără acceptul şi decizia CUC.
"Deşi dicuţiile au avut un caracter aprins, partea transnistreană în CUC a evitat cu insistenţă analizarea acestei probleme, menţionând că soluţionarea ei depinde de retragerea Comisariatului de Poliţie şi a Penitenciarului din Bender, subordonate Chişinăului", a menţionat Solonenco.
Sursa citată a mai precizat că partea transnistreană a demonstrat încă o dată
că tergiversează problema retragerii posturilor organelor de drept din Zona de securitate. „Nu este de competenţa CUC să soluţioneze problema privind retragerea Comisariatului de Poliţie sau a Penitenciarului din Bender, deoarece, aceasta contravine Acordului din 1992, care prevede dislocarea acestor structuri
în Zona de Securitate, atâta timp
cât pacificatorii se vor afla în regiune”, a spus co-preşedintele CUC.
Ion Solonenco susţine că abordarea de către delegaţia transnistreană a unor chestiuni ce nu figurează pe ordinea de zi a şedinţei de lucru, denotă că aceştia stopează conştient activitatea CUC. În pofida acestora, delegaţia moldovenească apreciază consensul obţinut după cinci ore de negocieri, privind includerea acestei chestiuni pe ordinea de zi, la următoarea şedinţă.
Sergiu Guţu, consultant în probleme politico-militare a Ministerului Apărării, a menţionat că în cadrul şedinţei CUC s-a discutat aprobarea unui nou observator militar detaşat în Zona de Securitate din partea R. Moldova şi a fost audiat raportul Comandamentului Militar Întrunit din perioada 5-11 martie curent, privind situaţia din Zona de Securitate.
Delegaţia R.Moldova în CUC a propus de mai multe
ori eliminarea celor 15 posturi fixe ale trupelor pacificatoare. Această decizie a fost luată la 20 martie 1998 în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Odesa, când s-a stabilit că situaţia permite scoaterea acestor posturi, care numai încurcă la circulaţie şi nu aduc niciun sumpliment la asigurarea securităţii.
. Această iniţiativă a fost discutată intens în cadrul şedinţei ordinare a CUC, care a avut loc la 13 martie curent.
Potrivit lui Ion Solonenco, co-preşedinte CUC din partea Moldovei, partea moldovenească n-a reuşit să convingă partea transnistreană de a examina proiectul adresării către conducerea Chişinăului şi Tiraspolului privind retragerea posturilor fixe din Zona de Securitate, plasate fără acceptul şi decizia CUC.
"Deşi dicuţiile au avut un caracter aprins, partea transnistreană în CUC a evitat cu insistenţă analizarea acestei probleme, menţionând că soluţionarea ei depinde de retragerea Comisariatului de Poliţie şi a Penitenciarului din Bender, subordonate Chişinăului", a menţionat Solonenco.
Sursa citată a mai precizat că partea transnistreană a demonstrat încă o dată
că tergiversează problema retragerii posturilor organelor de drept din Zona de securitate. „Nu este de competenţa CUC să soluţioneze problema privind retragerea Comisariatului de Poliţie sau a Penitenciarului din Bender, deoarece, aceasta contravine Acordului din 1992, care prevede dislocarea acestor structuri
în Zona de Securitate, atâta timp
cât pacificatorii se vor afla în regiune”, a spus co-preşedintele CUC.
Ion Solonenco susţine că abordarea de către delegaţia transnistreană a unor chestiuni ce nu figurează pe ordinea de zi a şedinţei de lucru, denotă că aceştia stopează conştient activitatea CUC. În pofida acestora, delegaţia moldovenească apreciază consensul obţinut după cinci ore de negocieri, privind includerea acestei chestiuni pe ordinea de zi, la următoarea şedinţă.
Sergiu Guţu, consultant în probleme politico-militare a Ministerului Apărării, a menţionat că în cadrul şedinţei CUC s-a discutat aprobarea unui nou observator militar detaşat în Zona de Securitate din partea R. Moldova şi a fost audiat raportul Comandamentului Militar Întrunit din perioada 5-11 martie curent, privind situaţia din Zona de Securitate.
Delegaţia R.Moldova în CUC a propus de mai multe
ori eliminarea celor 15 posturi fixe ale trupelor pacificatoare. Această decizie a fost luată la 20 martie 1998 în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Odesa, când s-a stabilit că situaţia permite scoaterea acestor posturi, care numai încurcă la circulaţie şi nu aduc niciun sumpliment la asigurarea securităţii.
Recviem pentru Transnistria (1)
Săptămâna aceasta, iarăşi am fost martorii unui fenomen destul de curios, care la noi a căpătat o rezonanţă de normalitate. Mă refer la interviul pe care şeful statului l-a acordat unei publicaţii de limbă rusă, creând impresia unui Moise, care tocmai a coborât de pe Muntele Sinai şi a venit să ne lumineze şi pe noi, muritorii de rând, cum stau lucrurile cu reglementarea transnistreană. În plus
, de ce să ne informeze Serviciul de presă prezidenţial, care este plătit din banii noştri, dacă putem să sporim vânzările unei publicaţii de la Moscova?
Am impresia că, în cazul reglementării transnistrene, la fel ca şi în cazurile „integrării europene”, „creşterii economice”, „boomului investiţional”, se observă o inflaţie de idei. În cazul reglementării transnistrene, această inflaţie de idei se manifestă atât pe plan cantitativ cât şi calitativ. Dacă ştie cineva câte planuri sunt, au fost şi vor fi abordate - să mă informeze şi pe mine. Cert este că, în urma acestei redundanţe verbale, populaţia este tot mai puţin interesată de problemele politice şi tot mai mult de cele social-economice.
Atât timp cât Transnistria nu este o destinaţie atractivă pentru muncitorii din partea dreaptă a Nistrului, nu putem vorbi de o preocupare majoră a opiniei publice de la Chişinău în privinţa destinului de mai departe a entităţii separatiste. Acelaşi lucru este valabil şi pentru şarmul inexistent pe care îl exercită „Las Vegas-ul” de pe Bâc asupra fratelui său geamăn de pe malul Nistrului.
Întrebaţi-l pe cetăţeanul de rând care este deosebirea dintre „planul Kozak” şi „pachetul de propuneri” şi el o să vă puncteze sărăcia care este prezentă din abundenţă atât pe malul stâng, cât şi pe cel drept al Nistrului. Fără îndoială, când vine vorba de nivelul de trai şi de cantitatea de mizerie pe cap de locuitor, între Transnistria şi Republica Moldova nu există nicio deosebire. În continuare, îmi asum responsabilitatea pentru utilizarea noţiunilor de „Transnistria” şi „Republica Moldova”, fără a mă referi la componenta
politico-juridică a acestor entităţi, dar mai mult la cea geografică şi cea stilistică.
Pe parcursul celor 16 ani, ce s-au scurs de la declanşarea conflictului de pe Nistru, au fost semnate destule documente
, s-au consumat tot atâtea întruniri, s-a ajuns la unele înţelegeri atât de rang internaţional, cât şi naţional, dar întotdeauna au fost evitate componentele
lingvistice, culturale şi civilizaţionale, care sunt diferite în partea stângă şi în partea dreaptă a râului Nistru.
Deja sunt în aşteptarea unor comentarii şi întrebări de genul: Cum putem vorbi de o falie civilizaţională între cele două entităţi, atunci când majoritatea mijloacelor de informare în masă sunt de limbă rusă? Limba rusă are un statut privilegiat atât la Tiraspol, cât şi la Chişinău? Politica naţională sovietică este prezentă în ambele cazuri, prin sintagme de genul: „popor moldovenesc”, „limbă moldovenească”, „prietenia popoarelor”, „ajutorul secular pe care îl acordă fratele mai mare
de la Răsărit”?
Dacă se va găsi cineva să-mi adreseze aceste întrebări - şi sunt absolut sigur că intuiţia mea nu va da greş nici în acest caz -, ţin să-i dau dreptate nu înainte de a-i aminti că, în pofida caracterului destul de maleabil al identităţilor şi a rapidităţii cu care se întâmplă diverse metamorfoze, încât ajungem să comparăm discursul istoric cu o piesă în Legoland-ul naţiunii, totuşi, între populaţia din Transnistria şi cea din Moldova există divergenţe semnificative, la nivel de memorie colectivă.
, de ce să ne informeze Serviciul de presă prezidenţial, care este plătit din banii noştri, dacă putem să sporim vânzările unei publicaţii de la Moscova?
Am impresia că, în cazul reglementării transnistrene, la fel ca şi în cazurile „integrării europene”, „creşterii economice”, „boomului investiţional”, se observă o inflaţie de idei. În cazul reglementării transnistrene, această inflaţie de idei se manifestă atât pe plan cantitativ cât şi calitativ. Dacă ştie cineva câte planuri sunt, au fost şi vor fi abordate - să mă informeze şi pe mine. Cert este că, în urma acestei redundanţe verbale, populaţia este tot mai puţin interesată de problemele politice şi tot mai mult de cele social-economice.
Atât timp cât Transnistria nu este o destinaţie atractivă pentru muncitorii din partea dreaptă a Nistrului, nu putem vorbi de o preocupare majoră a opiniei publice de la Chişinău în privinţa destinului de mai departe a entităţii separatiste. Acelaşi lucru este valabil şi pentru şarmul inexistent pe care îl exercită „Las Vegas-ul” de pe Bâc asupra fratelui său geamăn de pe malul Nistrului.
Întrebaţi-l pe cetăţeanul de rând care este deosebirea dintre „planul Kozak” şi „pachetul de propuneri” şi el o să vă puncteze sărăcia care este prezentă din abundenţă atât pe malul stâng, cât şi pe cel drept al Nistrului. Fără îndoială, când vine vorba de nivelul de trai şi de cantitatea de mizerie pe cap de locuitor, între Transnistria şi Republica Moldova nu există nicio deosebire. În continuare, îmi asum responsabilitatea pentru utilizarea noţiunilor de „Transnistria” şi „Republica Moldova”, fără a mă referi la componenta
politico-juridică a acestor entităţi, dar mai mult la cea geografică şi cea stilistică.
Pe parcursul celor 16 ani, ce s-au scurs de la declanşarea conflictului de pe Nistru, au fost semnate destule documente
, s-au consumat tot atâtea întruniri, s-a ajuns la unele înţelegeri atât de rang internaţional, cât şi naţional, dar întotdeauna au fost evitate componentele
lingvistice, culturale şi civilizaţionale, care sunt diferite în partea stângă şi în partea dreaptă a râului Nistru.
Deja sunt în aşteptarea unor comentarii şi întrebări de genul: Cum putem vorbi de o falie civilizaţională între cele două entităţi, atunci când majoritatea mijloacelor de informare în masă sunt de limbă rusă? Limba rusă are un statut privilegiat atât la Tiraspol, cât şi la Chişinău? Politica naţională sovietică este prezentă în ambele cazuri, prin sintagme de genul: „popor moldovenesc”, „limbă moldovenească”, „prietenia popoarelor”, „ajutorul secular pe care îl acordă fratele mai mare
de la Răsărit”?
Dacă se va găsi cineva să-mi adreseze aceste întrebări - şi sunt absolut sigur că intuiţia mea nu va da greş nici în acest caz -, ţin să-i dau dreptate nu înainte de a-i aminti că, în pofida caracterului destul de maleabil al identităţilor şi a rapidităţii cu care se întâmplă diverse metamorfoze, încât ajungem să comparăm discursul istoric cu o piesă în Legoland-ul naţiunii, totuşi, între populaţia din Transnistria şi cea din Moldova există divergenţe semnificative, la nivel de memorie colectivă.
Organizatiile neguvernamentale din domeniul mass-media cer autoritatilor sa puna capat practicii de hartuire si de intimidare a mass-media
Organizatiile neguvernamentale din domeniul mass-media constata cu ingrijorare ca organele de drept din Republica Moldova nu numai ca ignora demersurile in legatura cu cazurile tot mai numeroase de incalcare a libertatii presei si libertatii de exprimare, de ingradire a accesului la informatie, ci si initiaza actiuni ce cad sub incidenta legilor ce apara aceste drepturi.
Astfel, mai multi participanti la emisiunea interactiva „Forum”, difuzata de postul de radio „Vocea Basarabiei”, au fost vizitati recent de colaboratori ai Directiei Generale de Urmarire Penala din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, care le-au cerut sa faca depozitii in legatura cu opiniile expuse in cadrul emisiunii respective. Citarea radioascultatorilor s-a facut, conform politiei, in cadrul dosarului penal intentat postului „Vocea Basarabiei” de catre Procuratura Generala (20 decembrie 2007), sub acuzatia ca acesta ar fi difuzat „ mesaje pasibile a fi calificate drept chemari publice la rasturnarea sau schimbarea prin violenta a oranduirii constitutionale ori la violarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova”. Invitarea radioascultatorilor la politie trezeste nedumerire, in conditiile in care redactia dispune de inregistrarile emisiunilor respective si ar putea sa le puna la dispozitia anchetatorilor. Este ciudat si faptul ca, in pofida stipularilor legale
, Procuratura Generala nu a informat redactia postului „Vocea Basarabiei” despre faptul ca ar fi inceput urmarea penala, nu i-a prezentat vreo motivatie scrisa si nu i-a cerut sa faca depozitii in acest sens.
Trezesc dubii si actiunile ofiterilor Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, care au descins la redactie sub pretextul ca la „Vocea Basarabiei” s-ar fi comis... fraude financiare si este necesara verificarea modului de cheltuire a granturilor obtinute din Romania. Insa la solicitarea redactiei de a prezenta un document
legal ce ar fi justificat efectuarea controlului
, reprezentantii Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei au prezentat ulterior autorizatia eliberata de Procuratura Generala privind initierea urmaririi penale in legatura cu difuzarea de catre „Vocea Basarabiei” a unor „ mesaje pasibile a fi calificate drept chemari publice la rasturnarea sau schimbarea prin violenta a oranduirii constitutionale ori la violarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova” (!). De notat ca ofiterii Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei au esuat sa descopere vreo frauda financiara la „Vocea Basarabiei”. Implicarea acestora in operatiuni ce nu au legatura cu coruptia, ci cu libertatea de exprimare, este cu atat mai ingrijoratoare, cu cat Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei are reputatia de instrument al puterii impotriva opozitiei.
Si intrebarile care le sunt puse participantilor la emisiunea „Forum” – De cand, cat de des si de ce asculta postul „Vocea Basarabiei”? De ce vorbesc la acest post? – denota mai degraba intentii de intimidare, atat a radioascultatorilor, cat si redactiei „Vocii Basarabiei”, decat intentia de a stabili adevarul. Daca se dorea stabilirea adevarului, lucrul acesta se putea face demult, ascultandu-se inregistrarile. Constatam cu aceasta ocazie si atitudinea ostila a organelor de forta fata de institutiile mass-media care ofera acces opozitiei si difuzeaza opinii critice la adresa guvernarii.
Un alt caz de discriminare a mass-media pe criterii nedemocratice s-a inregistrat zilele trecute, in timpul „Maslenitei”- sarbatoare populara organizata de minoritatile slave. Gardienii presedintelui Parlamentului au impiedicat echipa PRO TV sa-l filmeze pe dl Marian Lupu intr-un cadru neoficial, in timp ce altor posturi TV, considerate a fi loiale puterii, nu li s-a aplicat aceasta interdictie.
De mentionat ca deteriorarea situatiei mass-media in Republica Moldova a devenit si mai evidenta dupa ce presedintele Voronin a ordonat colaboratorilor Serviciului de Informatii si Securitate sa efectueze controlul surselor de finantare
a partidelor si a presei independente, in contextul declansarii neoficiale a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2009.
Organizatiile neguvernamentale din domeniul mass-media cer autoritatilor sa puna capat practicii de hartuire si de intimidare a mass-media, de ingradire a accesului jurnalistilor la evenimente de interes public dupa criterii ideologice si politice.
Facem apel catre societatea civila din RM sa se solidarizeze cu jurnalistii si sa sprijine presa independenta in fata atacurilor tot mai concentrate din partea guvernarii comuniste.
Astfel, mai multi participanti la emisiunea interactiva „Forum”, difuzata de postul de radio „Vocea Basarabiei”, au fost vizitati recent de colaboratori ai Directiei Generale de Urmarire Penala din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, care le-au cerut sa faca depozitii in legatura cu opiniile expuse in cadrul emisiunii respective. Citarea radioascultatorilor s-a facut, conform politiei, in cadrul dosarului penal intentat postului „Vocea Basarabiei” de catre Procuratura Generala (20 decembrie 2007), sub acuzatia ca acesta ar fi difuzat „ mesaje pasibile a fi calificate drept chemari publice la rasturnarea sau schimbarea prin violenta a oranduirii constitutionale ori la violarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova”. Invitarea radioascultatorilor la politie trezeste nedumerire, in conditiile in care redactia dispune de inregistrarile emisiunilor respective si ar putea sa le puna la dispozitia anchetatorilor. Este ciudat si faptul ca, in pofida stipularilor legale
, Procuratura Generala nu a informat redactia postului „Vocea Basarabiei” despre faptul ca ar fi inceput urmarea penala, nu i-a prezentat vreo motivatie scrisa si nu i-a cerut sa faca depozitii in acest sens.
Trezesc dubii si actiunile ofiterilor Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, care au descins la redactie sub pretextul ca la „Vocea Basarabiei” s-ar fi comis... fraude financiare si este necesara verificarea modului de cheltuire a granturilor obtinute din Romania. Insa la solicitarea redactiei de a prezenta un document
legal ce ar fi justificat efectuarea controlului
, reprezentantii Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei au prezentat ulterior autorizatia eliberata de Procuratura Generala privind initierea urmaririi penale in legatura cu difuzarea de catre „Vocea Basarabiei” a unor „ mesaje pasibile a fi calificate drept chemari publice la rasturnarea sau schimbarea prin violenta a oranduirii constitutionale ori la violarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova” (!). De notat ca ofiterii Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei au esuat sa descopere vreo frauda financiara la „Vocea Basarabiei”. Implicarea acestora in operatiuni ce nu au legatura cu coruptia, ci cu libertatea de exprimare, este cu atat mai ingrijoratoare, cu cat Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei are reputatia de instrument al puterii impotriva opozitiei.
Si intrebarile care le sunt puse participantilor la emisiunea „Forum” – De cand, cat de des si de ce asculta postul „Vocea Basarabiei”? De ce vorbesc la acest post? – denota mai degraba intentii de intimidare, atat a radioascultatorilor, cat si redactiei „Vocii Basarabiei”, decat intentia de a stabili adevarul. Daca se dorea stabilirea adevarului, lucrul acesta se putea face demult, ascultandu-se inregistrarile. Constatam cu aceasta ocazie si atitudinea ostila a organelor de forta fata de institutiile mass-media care ofera acces opozitiei si difuzeaza opinii critice la adresa guvernarii.
Un alt caz de discriminare a mass-media pe criterii nedemocratice s-a inregistrat zilele trecute, in timpul „Maslenitei”- sarbatoare populara organizata de minoritatile slave. Gardienii presedintelui Parlamentului au impiedicat echipa PRO TV sa-l filmeze pe dl Marian Lupu intr-un cadru neoficial, in timp ce altor posturi TV, considerate a fi loiale puterii, nu li s-a aplicat aceasta interdictie.
De mentionat ca deteriorarea situatiei mass-media in Republica Moldova a devenit si mai evidenta dupa ce presedintele Voronin a ordonat colaboratorilor Serviciului de Informatii si Securitate sa efectueze controlul surselor de finantare
a partidelor si a presei independente, in contextul declansarii neoficiale a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2009.
Organizatiile neguvernamentale din domeniul mass-media cer autoritatilor sa puna capat practicii de hartuire si de intimidare a mass-media, de ingradire a accesului jurnalistilor la evenimente de interes public dupa criterii ideologice si politice.
Facem apel catre societatea civila din RM sa se solidarizeze cu jurnalistii si sa sprijine presa independenta in fata atacurilor tot mai concentrate din partea guvernarii comuniste.
Comitetul ONU pentru R. Moldova recomandă statului adoptarea unei legislaţiei antidiscriminatorii
Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD) susţine că în R. Moldova nu sunt respectate drepturile minorităţilor naţionale şi nu există nicio politică clară din partea statului menită să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei. Recomandările au fost făcute în baza raportului periodic al R. Moldova cu privire la implementarea Convenţiei despre eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială. Implementarea prevederilor Convenţiei face parte din Planul UE – RM la capitolul obligaţii în domeniul drepturilor omului.Potrivit lui Sergiu Ostaf, director executiv al Centrului de Resurse
pentru Drepturile Omului (CREDO), studiul a constatat unele progrese modeste, dar, totodată, a remarcat şi unele îngrijorări privind ineficienţa politicilor actuale de integrare a minorităţilor naţionale. „În R. Moldova lipseşte o legislaţie nondiscriminatorie, fiind îngrădit accesul la educaţie în limba maternă a minorităţilor. Nu sunt respectate nici drepturile romilor şi a minorităţilor religioase. Nu sunt create şcoli pentru copiii minorităţilor etnice, locuri de studii în instituţiile de învăţământ superior şi nu sunt angajaţi în câmpul muncii”, a spus Ostaf.Comitetul ONU recomandă statului să elaboreze planuri anuale de implementare a Planului de Acţiuni pentru sprijinirea populaţiei rome şi să informeze publicul referitor la orice măsură întreprinsă, pentru a asigura organizaţiilor neguvernamentale, în special organizaţiilor care reprezintă interesele romilor, posibilitatea de a participa efectiv la implementarea şi monitorizarea planului. De asemenea, recomandă să fortifice independenţa Consiliului Coordonator al Organizaţiilor Etnice Culturale.
Experţii mai sunt îngrijoraţi de frecvenţa redusă şi de abandonul şcolar înalt al copiilor romi şi recomandă statului să asigure financiar
familiile acestora pentru a procura manuale şcolare, a acoperi cheltuielile legate de transport şi de şcolarizarea acestora.
Comitetul mai recomandă statului să faciliteze înregistrarea minorităţilor etnice musulmane, în special a comunităţii religioase a tătarilor, şi să fie înmormântaţi corespunzător credinţei şi preferinţelor lor.
Experţii îndeamnă statul să asigure investigarea, sancţionarea şi judecarea tuturor cazurilor de violenţă exercitată de forţele de ordine asupra romilor, musulmanilor etc. Totodată, observatorii prescriu renunţarea la stereotipurile faţă de minorităţi şi îmbunătăţirea activităţii Biroului
Relaţiilor Interetnice.
Comitetul ONU îndeamnă statul moldovean să promoveze şi să amelioreze activitatea
avocaţilor parlamentari privind plângerile referitoare la discriminarea rasială şi să adopte o lege antidiscriminatorie menită să protejeze atât cetăţenii Republicii Moldova, cât şi apatrizii.
pentru Drepturile Omului (CREDO), studiul a constatat unele progrese modeste, dar, totodată, a remarcat şi unele îngrijorări privind ineficienţa politicilor actuale de integrare a minorităţilor naţionale. „În R. Moldova lipseşte o legislaţie nondiscriminatorie, fiind îngrădit accesul la educaţie în limba maternă a minorităţilor. Nu sunt respectate nici drepturile romilor şi a minorităţilor religioase. Nu sunt create şcoli pentru copiii minorităţilor etnice, locuri de studii în instituţiile de învăţământ superior şi nu sunt angajaţi în câmpul muncii”, a spus Ostaf.Comitetul ONU recomandă statului să elaboreze planuri anuale de implementare a Planului de Acţiuni pentru sprijinirea populaţiei rome şi să informeze publicul referitor la orice măsură întreprinsă, pentru a asigura organizaţiilor neguvernamentale, în special organizaţiilor care reprezintă interesele romilor, posibilitatea de a participa efectiv la implementarea şi monitorizarea planului. De asemenea, recomandă să fortifice independenţa Consiliului Coordonator al Organizaţiilor Etnice Culturale.
Experţii mai sunt îngrijoraţi de frecvenţa redusă şi de abandonul şcolar înalt al copiilor romi şi recomandă statului să asigure financiar
familiile acestora pentru a procura manuale şcolare, a acoperi cheltuielile legate de transport şi de şcolarizarea acestora.
Comitetul mai recomandă statului să faciliteze înregistrarea minorităţilor etnice musulmane, în special a comunităţii religioase a tătarilor, şi să fie înmormântaţi corespunzător credinţei şi preferinţelor lor.
Experţii îndeamnă statul să asigure investigarea, sancţionarea şi judecarea tuturor cazurilor de violenţă exercitată de forţele de ordine asupra romilor, musulmanilor etc. Totodată, observatorii prescriu renunţarea la stereotipurile faţă de minorităţi şi îmbunătăţirea activităţii Biroului
Relaţiilor Interetnice.
Comitetul ONU îndeamnă statul moldovean să promoveze şi să amelioreze activitatea
avocaţilor parlamentari privind plângerile referitoare la discriminarea rasială şi să adopte o lege antidiscriminatorie menită să protejeze atât cetăţenii Republicii Moldova, cât şi apatrizii.
SUA vor sistem radar pentru scutul antirachetă şi în Turcia
Administraţia americană ar fi discutat în secret despre amplasarea unui radar mobil
din cadrul sistemului său de apărăre antirachetă într-o altă ţară europeană: Turcia. Negocierile oficiale pe această temă ar putea fi lansate în timpul
summitului NATO din aprilie de la
Bucureşti. Potrivit Pravda, noile planuri ale administraţiei americane ar putea agrava relaţiile cu Moscova. Pentagonul a anunţat abia joi că secretarul american al Apărării a discutat despre scutul antirachetă cu omologul său turc, Vecdi Gonul, la sfârşitul lui februarie, informează Today's Zaman, citat de Mediafax. În timpul vizitei lui Robert Gates la Ankara, oficialii americani şi turci au discutat despre operaţiunea militară a armatei turce în Irak.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Geoff Morrel, a precizat că Robert Gates a vorbit cu partea turcă şi despre sistemul antirachetă. Surse diplomatice turce au negat însă că au fost luate în discuţie planuri de amplasare a acestui scut pe teritoriul turc. Iniţial informaţia a fost dezminţită şi de subsecretarul de Stat pentru Controlul Armelor şi Securitate
Internaţională, John Rood. Conform Pravda, Robert Gates ar fi cerut Turciei să coopereze în crearea unui al treilea centru în cadrul sistemului de apărare antirachetă. Şeful Pentagonului a promis să ajute financiar la modernizarea armatei turce, investiţiile în sectorul apărării din Turcia urmând să ajungă până la un miliard de dolari. Conform Die Presse, SUA mai au un singur radar similar celui pe care şi-ar dori să îl amplaseze în Turcia, localizat în California.
LOBBY PENTRU INTEGRAREA PROGRAMUL
SUA ÎN CEL AL NATO
Turcia, alături de Bulgaria, România şi Grecia au făcut mult timp lobby pe lângă NATO, pentru extinderea sistemului său de apărare antirachetă la cele patru ţări, dacă programul american va fi integrat în cel al Alianţei, relatează Mediafax.
Relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia sunt marcate de un scandal diplomatic, din cauza intenţiei Washingtonului de a instala un sistem de apărare antirachetă în Cehia şi Polonia, pentru a intercepta posibile rachete lansate de state precum Iranul. Scutul american antirachetă va proteja şi alte naţiuni dacă va fi amplasat în Cehia şi Polonia, cu excepţia celor patru ţări menţionate. În cazul în care sistemul american antirachetă va fi integrat în cel al Alianţei Nord-Atlantice, Turcia, precum şi celelalte trei ţări membre NATO, vor găzdui cel mai probabil rachete Patriot. Alianţa va amâna însă cel mai probabil o decizie privind un scut care să protejeze acele părţi ale Europei care nu sunt apărate de sistemul american, din cauza divergenţelor interne.
din cadrul sistemului său de apărăre antirachetă într-o altă ţară europeană: Turcia. Negocierile oficiale pe această temă ar putea fi lansate în timpul
summitului NATO din aprilie de la
Bucureşti. Potrivit Pravda, noile planuri ale administraţiei americane ar putea agrava relaţiile cu Moscova. Pentagonul a anunţat abia joi că secretarul american al Apărării a discutat despre scutul antirachetă cu omologul său turc, Vecdi Gonul, la sfârşitul lui februarie, informează Today's Zaman, citat de Mediafax. În timpul vizitei lui Robert Gates la Ankara, oficialii americani şi turci au discutat despre operaţiunea militară a armatei turce în Irak.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Geoff Morrel, a precizat că Robert Gates a vorbit cu partea turcă şi despre sistemul antirachetă. Surse diplomatice turce au negat însă că au fost luate în discuţie planuri de amplasare a acestui scut pe teritoriul turc. Iniţial informaţia a fost dezminţită şi de subsecretarul de Stat pentru Controlul Armelor şi Securitate
Internaţională, John Rood. Conform Pravda, Robert Gates ar fi cerut Turciei să coopereze în crearea unui al treilea centru în cadrul sistemului de apărare antirachetă. Şeful Pentagonului a promis să ajute financiar la modernizarea armatei turce, investiţiile în sectorul apărării din Turcia urmând să ajungă până la un miliard de dolari. Conform Die Presse, SUA mai au un singur radar similar celui pe care şi-ar dori să îl amplaseze în Turcia, localizat în California.
LOBBY PENTRU INTEGRAREA PROGRAMUL
SUA ÎN CEL AL NATO
Turcia, alături de Bulgaria, România şi Grecia au făcut mult timp lobby pe lângă NATO, pentru extinderea sistemului său de apărare antirachetă la cele patru ţări, dacă programul american va fi integrat în cel al Alianţei, relatează Mediafax.
Relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia sunt marcate de un scandal diplomatic, din cauza intenţiei Washingtonului de a instala un sistem de apărare antirachetă în Cehia şi Polonia, pentru a intercepta posibile rachete lansate de state precum Iranul. Scutul american antirachetă va proteja şi alte naţiuni dacă va fi amplasat în Cehia şi Polonia, cu excepţia celor patru ţări menţionate. În cazul în care sistemul american antirachetă va fi integrat în cel al Alianţei Nord-Atlantice, Turcia, precum şi celelalte trei ţări membre NATO, vor găzdui cel mai probabil rachete Patriot. Alianţa va amâna însă cel mai probabil o decizie privind un scut care să protejeze acele părţi ale Europei care nu sunt apărate de sistemul american, din cauza divergenţelor interne.
Razboiul din Irak, “cosmetizat” pentru elevii britanici
Ministerul Apararii britanic incearca sa falsifice istoria si sa-i invete pe elevi o varianta “cosmetizata” a razboiului din Irak. Asta sustine Uniunea Nationala a Profesorilor din Regatul Unit, care contesta vehement un plan de lectii realizat de Departamentul Apararii de la Londra. Potrivit cotidianului “Independent”, dascalii acuza autoritatile ca au introdus informatii false in document si au omis date
deosebit de importante, pentru a justifica invazia din Golf din 2003. Astfel, actul prezinta o “propaganda” in favoarea activitatilor militare din regiune, fara sa faca vreo referire la milioanele de civili ucisi in timpul
conflictului. De asemenea, planul de lectii vorbeste despre “legitimitatea invadarii Irakului, pentru a stopa proliferarea armelor de distrugere in masa”. Profesorii spun ca aceasta parte este “plina de neadevaruri”, deoarece acuzatiile conform carora Saddam Hussein ar fi detinut armament chimic s-au dovedit a fi false. In plus
, documentul lauda eforturile de reconstructie depuse de aliati, fara a mentiona criza umanitara iscata in urma razboiului.
Actul a fost realizat de o organizatie
numita “Conexiunile copiilor cu Ministerul Apararii” si e menit sa stimuleze dezbaterile dintre elevi, pe tema razboiului din Golf. Dascalii englezi au catalogat insa planul de lectii ca pe “o tentativa de a rescrie istoria”. Ei sustin ca documentul
incalca flagrant legea privind prezentarea echidistanta a evenimentelor istorice si au amenintat cu boicotarea lui. “Nu este vorba de un atac la adresa armatei. Apreciem multe dintre lucrurile pe care le-a facut in lume. Vrem sa combatem insa unele practici pe care nu le putem accepta in scoli”, a afirmat Steve Sinnott, secretarul general al Uniunii Nationale a Profesorilor. Dascalii au inaintat un protest catre secretarul de stat insarcinat cu problemele copiilor, scolilor si familiei Ed Balls. “Va sigur ca nimeni din departamentul meu nu promoveaza anumite metode de predare in scoli, insa apreciez faptul ca acest caz mi-a fost adus la cunostinta”, a afirmat el.
deosebit de importante, pentru a justifica invazia din Golf din 2003. Astfel, actul prezinta o “propaganda” in favoarea activitatilor militare din regiune, fara sa faca vreo referire la milioanele de civili ucisi in timpul
conflictului. De asemenea, planul de lectii vorbeste despre “legitimitatea invadarii Irakului, pentru a stopa proliferarea armelor de distrugere in masa”. Profesorii spun ca aceasta parte este “plina de neadevaruri”, deoarece acuzatiile conform carora Saddam Hussein ar fi detinut armament chimic s-au dovedit a fi false. In plus
, documentul lauda eforturile de reconstructie depuse de aliati, fara a mentiona criza umanitara iscata in urma razboiului.
Actul a fost realizat de o organizatie
numita “Conexiunile copiilor cu Ministerul Apararii” si e menit sa stimuleze dezbaterile dintre elevi, pe tema razboiului din Golf. Dascalii englezi au catalogat insa planul de lectii ca pe “o tentativa de a rescrie istoria”. Ei sustin ca documentul
incalca flagrant legea privind prezentarea echidistanta a evenimentelor istorice si au amenintat cu boicotarea lui. “Nu este vorba de un atac la adresa armatei. Apreciem multe dintre lucrurile pe care le-a facut in lume. Vrem sa combatem insa unele practici pe care nu le putem accepta in scoli”, a afirmat Steve Sinnott, secretarul general al Uniunii Nationale a Profesorilor. Dascalii au inaintat un protest catre secretarul de stat insarcinat cu problemele copiilor, scolilor si familiei Ed Balls. “Va sigur ca nimeni din departamentul meu nu promoveaza anumite metode de predare in scoli, insa apreciez faptul ca acest caz mi-a fost adus la cunostinta”, a afirmat el.
Rusia sare la NATO
In biroul sau de la sediul NATO, ambasadorul Rusiei, Dmitri Rogozin, fostul consilier pe probleme europene al presedintelui Vladimir Putin,
ne-a acordat un interviu in exclusivitate, intr-un peisaj elegant si sobru, dominat de singurele fotografii prezente in camera. Poate profund simbolic, prima este cea a liderului de la Kremlin in uniforma sa de colonel KGB. A doua este reproducerea unui poster din 1941, facand parte din propaganda de razboi sovietica, cu textul: "Juram sa eliminam dusmanul si sa salvam Patria Mama, iar Stalin ne conduce pe front, parintele armatei noastre si asemeni fulgerului care cade din cer".
Extinderea NATO pune sau nu o problema Rusiei? Care este mesajul dvs. catre partenerii strategici?
NATO nu este o asociatie de filatelisti. Nu este nici o organizatie
economica, ci o alianta militara. Iar o organizatie militara inseamna tancuri, avioane, armament nuclear etc. Cand dorim pace si securitate, desigur ca ne simtim ingrijorati cand vedem ca o masina
militara se apropie de frontierele noastre. Nimanui nu i-ar placea asta. In plus, nici n-am fost vreodata intrebati. Ni se spune mereu ca amenintarea principala impotriva securitatii vine din sud. Dar, dintr-un motiv anume, NATO se exinde catre est, nu catre sud, in directia noastra. Iata un mister pe care nu-l putem explica. Desigur, opinia publica din Rusia este foarte ingrijorata de extinderea geografica a NATO deoarece avem amintirea proaspata a celor doua razboaie mondiale, ambele venind asupra Rusiei din vest. Relatia cu NATO nu este potentata doar de vointa politicienilor, ci mai ales de opinia publica, iar rusii sunt foarte ingrijorati de extinderea NATO. Opinia publica cea mai raspandita este ca suntem incercuiti si izolati.
Si atunci, cum vor reactiona politicienii si opinia publica la aceasta?
Problema care apare este legata de criza unei motivatii pentru existenta NATO. Care este ratiunea existentei NATO? Care sunt obiectivele pe care vrea sa le atinga? Mai intai de toate este problema asigurarii apararii si securitatii teritoriului tarilor membre. Dar de cine trebuie sa se apere? De martieni? Nu cred. De ursii polari in Arctica? E ridicol. De micutul Iran? Israelul este destul de puternic sa faca fata problemei, este o putere nucleara, asta chiar daca nimeni nu vrea sa vorbeasca in mod deschis despre asta. Iar Iranul nu este o putere nucleara. Si atunci, normal, apare intrebarea: impotriva cui isi construieste NATO capacitatile sale militare? Iar lipsa aceasta de motivatie duce la nevoia crearii unui dusman artificial. Refuzam la modul cel mai hotarat sa fim identificati drept dusman. Ceea ce propunem noi este transformarea NATO, deoarece acum exista conditii cu totul noi. In lumea contemporana exista amenintari comune la securitatea noastra si aceste amenintari nu sunt de ordin militar. Este vorba despre terorism, caci acum acest tip de activitate
este in crestere. Este vorba despre un tip de putere, organizatiile teroriste extremiste - in primul rand cele care exprima islamismul radical - care s-au nascut in momentul cand URSS-ul era preocupat sa lupte impotriva NATO si al SUA. Cand URSS purta razboiul in Afganistan, SUA au sprijinit financiar aripile radicale ale miscarii fundamentaliste islamice. Si noi am sprijinit "miscari revolutionare", cum ar fi organizatiile palestiniene. Si pentru ca SUA si URSS au ajutat la nasterea acestui monstru, ne confruntam acum cu un maniac ideologic care ameninta in mod egal Europa, Rusia si SUA... Cu ce lupti impotriva acestui inamic? Cu rachete? Cu tancuri? Ma indoiesc foarte tare. Avem nevoie de un tip nou de securitate, la un alt nivel si de o alta calitate care sa fie valabil atat pentru SUA, cat si pentru Rusia. (...) Afganistanul poate deveni o baza pentru viitoarea noastra cooperare strategica... Pentru a demonstra insa nevoia unei asemenea cooperari strategice a fost nevoie de un eveniment dramatic precum Afganistanul. Cand nu avem un asemenea eveniment dramatic, intre noi apare din nou confruntarea. De ce se intampla asa? Pentru ca politicienii din Occident isi motiveaza actiunea pe dorinta de a da raspuns la intrebarea "impotriva cui actionam?" Si, ca atare, incearca sa scoata Rusia din contextul istoric.
NATO risca sa ne piarda
Care va fi atitudinea Rusiei daca, cu ocazia Summitului de la Bucuresti, NATO va anunta ca Georgia si Ucraina vor putea deveni intr-o zi membri ai Aliantei?
Pozitia noastra este absolut clara: suntem impotriva. Ni s-a spus ca Rusia nu are drept de veto in ce priveste extinderea NATO. Desigur, nu avem drept de veto, dar ceea ce avem este cooperarea cu NATO pe care dorim s-o pastram. Si nu cred ca aceasta extindere este un lucru util deoarece astfel NATO risca sa piarda un asemenea partener
strategic cum este Rusia. Si vreau sa va argumentez spusele mele. 40% dintre familiile ruse au rude in Ucraina. 80% dintre familiile ucrainene au rude foarte apropiate in Rusia. Tarile noastre sunt tari-surori, foarte apropiate intre ele si este foarte greu sa ne desparti si mai ales sa ne pui in zone militare diferite. Iata de ce peste 70% dintre ucraineni sunt impotriva aderarii la NATO. (...) In ce priveste Georgia, situatia este diferita, dar asta nu inseamna ca nu este dificila. Poate chiar si mai dificila. Georgia este alcatuita din sase zone lingvistice absolut diferite, cu comunitati umane extrem de diferite: Iemiretia, Kahetia, Svahetia, Adjaria (republica musulmana), Abhazia, Osetia de Sud. (...) Osetia de Sud si Abhazia nu vor fi niciodata de acord cu o posibila aderare a Georgiei la NATO si vor declara independenta. (...) Suntem in situatia in care Georgia, daca intra in NATO, o va face cu doua treimi din tara. Stranie situatie! Cel de-al doilea scenariu posibil este ca Saakasvili doreste ca NATO sa-l ajute sa reinstaureze integritatea teritoriala a tarii si, prin forta, sa aduca Osetia de Sud si Abhazia in Georgia. Asta inseamna un nou razboi! Vom avea oare trupe NATO intervenind in Georgia si rupand echilibrul instalat acum in zona? Se vor afla atunci in fata trupelor rusesti de mentinerea pacii.
Cum estimati ca vor reactiona ele?
E vorba despre soldati. Daca se va trage asupra lor, sigur ca vor reactiona! Dar sper ca toate astea nu sunt decat un scenariu iluzoriu pentru ca iluzorie cred ca este intrarea Georgiei in NATO.
Dar, intr-un asemenea context, care va fi atitudinea Rusiei daca Osetia de Sud, Abhazia si Transnistria isi vor proclama unilateral independenta, argumentand cu precedentul Kosovo?
Asta am spus mereu: modelul Kosovo este foarte primejdios. In Rusia exista mai multe opinii, mai multe puncte de vedere, dar pozitia Kremlinului a fost mereu de sprijinire a unitatii teritoriale, fie ca este vorba despre Moldova sau Georgia. (...)
Sarbii vor astepta momentul revansei
Dar daca-si vor auto-proclama independenta, Rusia o va recunoaste?
Nu mie trebuie sa-mi puneti aceasta intrebare, caci decizia apartine Parlamentului si presedintelui. Dar vreau sa va spun ca acum in Rusia exista din ce in ce mai putin scepticism in privinta raspunsului deoarece peste 20 dintre cele mai importante tari ale lumii au violat principalul principiu al legislatiei internationale, anume ca nu se poate smulge prin forta o parte a teritoriului national al unei tari. (...) Ar trebui incercata si gasita orice formula posibila de rezolvare, dar sa nu se mai lase cu razboi. (...) Ar trebui sa existe reguli pe care toata lumea ar trebui sa le respecte. Parerea mea este ca sprijinul pentru independenta Kosovo a fost dat in scopul de a face posibila reintoarcerea acasa a emigrantilor ilegali kosovari de pretutindeni. Despre asta a fost vorba. Si pentru a-i umili pe sarbi in sentimentul lor national. Dar Kosovo va deveni un laborator pentru productia si transportul de droguri in Europa pentru ca stim de acum ca cei mai mari
traficanti de droguri din Europa sunt albanezii. Si stim ca, din acest moment, toti sarbii vor deveni nationalisti si vor astepta momentul revansei istorice. Ce s-a creat acum este doar o baza pentru o viitoare razbunare.
Ce parere aveti despre posibilitatea evocata de presedintele Voronin ca tara sa solicite intrarea in NATO, chiar daca asta va insemna recunoasterea independentei Transnistriei? Vedeti acest lucru ca posibil?
Doresc sa reafirm din nou ca sustinem si respectam integritatea teritoriala a Republicii Moldova. Iar daca cei de la Chisinau si Tiraspol vor gasi formula pentru a trai impreuna in cadrul aceluiasi stat, desigur ca Rusia nu va avea nimic impotriva. Iar aceasta formula de convietuire trebuie sa ia in calcul existenta Republicii Moldova ca stat independent. Daca anunta acum decizia de a adera la NATO, sigur ca Tiraspolul se va opune si ne vom trezi in fata unei situatii similare cu cea din Georgia. In opinia mea, acest lucru este absolut evident.
ne-a acordat un interviu in exclusivitate, intr-un peisaj elegant si sobru, dominat de singurele fotografii prezente in camera. Poate profund simbolic, prima este cea a liderului de la Kremlin in uniforma sa de colonel KGB. A doua este reproducerea unui poster din 1941, facand parte din propaganda de razboi sovietica, cu textul: "Juram sa eliminam dusmanul si sa salvam Patria Mama, iar Stalin ne conduce pe front, parintele armatei noastre si asemeni fulgerului care cade din cer".
Extinderea NATO pune sau nu o problema Rusiei? Care este mesajul dvs. catre partenerii strategici?
NATO nu este o asociatie de filatelisti. Nu este nici o organizatie
economica, ci o alianta militara. Iar o organizatie militara inseamna tancuri, avioane, armament nuclear etc. Cand dorim pace si securitate, desigur ca ne simtim ingrijorati cand vedem ca o masina
militara se apropie de frontierele noastre. Nimanui nu i-ar placea asta. In plus, nici n-am fost vreodata intrebati. Ni se spune mereu ca amenintarea principala impotriva securitatii vine din sud. Dar, dintr-un motiv anume, NATO se exinde catre est, nu catre sud, in directia noastra. Iata un mister pe care nu-l putem explica. Desigur, opinia publica din Rusia este foarte ingrijorata de extinderea geografica a NATO deoarece avem amintirea proaspata a celor doua razboaie mondiale, ambele venind asupra Rusiei din vest. Relatia cu NATO nu este potentata doar de vointa politicienilor, ci mai ales de opinia publica, iar rusii sunt foarte ingrijorati de extinderea NATO. Opinia publica cea mai raspandita este ca suntem incercuiti si izolati.
Si atunci, cum vor reactiona politicienii si opinia publica la aceasta?
Problema care apare este legata de criza unei motivatii pentru existenta NATO. Care este ratiunea existentei NATO? Care sunt obiectivele pe care vrea sa le atinga? Mai intai de toate este problema asigurarii apararii si securitatii teritoriului tarilor membre. Dar de cine trebuie sa se apere? De martieni? Nu cred. De ursii polari in Arctica? E ridicol. De micutul Iran? Israelul este destul de puternic sa faca fata problemei, este o putere nucleara, asta chiar daca nimeni nu vrea sa vorbeasca in mod deschis despre asta. Iar Iranul nu este o putere nucleara. Si atunci, normal, apare intrebarea: impotriva cui isi construieste NATO capacitatile sale militare? Iar lipsa aceasta de motivatie duce la nevoia crearii unui dusman artificial. Refuzam la modul cel mai hotarat sa fim identificati drept dusman. Ceea ce propunem noi este transformarea NATO, deoarece acum exista conditii cu totul noi. In lumea contemporana exista amenintari comune la securitatea noastra si aceste amenintari nu sunt de ordin militar. Este vorba despre terorism, caci acum acest tip de activitate
este in crestere. Este vorba despre un tip de putere, organizatiile teroriste extremiste - in primul rand cele care exprima islamismul radical - care s-au nascut in momentul cand URSS-ul era preocupat sa lupte impotriva NATO si al SUA. Cand URSS purta razboiul in Afganistan, SUA au sprijinit financiar aripile radicale ale miscarii fundamentaliste islamice. Si noi am sprijinit "miscari revolutionare", cum ar fi organizatiile palestiniene. Si pentru ca SUA si URSS au ajutat la nasterea acestui monstru, ne confruntam acum cu un maniac ideologic care ameninta in mod egal Europa, Rusia si SUA... Cu ce lupti impotriva acestui inamic? Cu rachete? Cu tancuri? Ma indoiesc foarte tare. Avem nevoie de un tip nou de securitate, la un alt nivel si de o alta calitate care sa fie valabil atat pentru SUA, cat si pentru Rusia. (...) Afganistanul poate deveni o baza pentru viitoarea noastra cooperare strategica... Pentru a demonstra insa nevoia unei asemenea cooperari strategice a fost nevoie de un eveniment dramatic precum Afganistanul. Cand nu avem un asemenea eveniment dramatic, intre noi apare din nou confruntarea. De ce se intampla asa? Pentru ca politicienii din Occident isi motiveaza actiunea pe dorinta de a da raspuns la intrebarea "impotriva cui actionam?" Si, ca atare, incearca sa scoata Rusia din contextul istoric.
NATO risca sa ne piarda
Care va fi atitudinea Rusiei daca, cu ocazia Summitului de la Bucuresti, NATO va anunta ca Georgia si Ucraina vor putea deveni intr-o zi membri ai Aliantei?
Pozitia noastra este absolut clara: suntem impotriva. Ni s-a spus ca Rusia nu are drept de veto in ce priveste extinderea NATO. Desigur, nu avem drept de veto, dar ceea ce avem este cooperarea cu NATO pe care dorim s-o pastram. Si nu cred ca aceasta extindere este un lucru util deoarece astfel NATO risca sa piarda un asemenea partener
strategic cum este Rusia. Si vreau sa va argumentez spusele mele. 40% dintre familiile ruse au rude in Ucraina. 80% dintre familiile ucrainene au rude foarte apropiate in Rusia. Tarile noastre sunt tari-surori, foarte apropiate intre ele si este foarte greu sa ne desparti si mai ales sa ne pui in zone militare diferite. Iata de ce peste 70% dintre ucraineni sunt impotriva aderarii la NATO. (...) In ce priveste Georgia, situatia este diferita, dar asta nu inseamna ca nu este dificila. Poate chiar si mai dificila. Georgia este alcatuita din sase zone lingvistice absolut diferite, cu comunitati umane extrem de diferite: Iemiretia, Kahetia, Svahetia, Adjaria (republica musulmana), Abhazia, Osetia de Sud. (...) Osetia de Sud si Abhazia nu vor fi niciodata de acord cu o posibila aderare a Georgiei la NATO si vor declara independenta. (...) Suntem in situatia in care Georgia, daca intra in NATO, o va face cu doua treimi din tara. Stranie situatie! Cel de-al doilea scenariu posibil este ca Saakasvili doreste ca NATO sa-l ajute sa reinstaureze integritatea teritoriala a tarii si, prin forta, sa aduca Osetia de Sud si Abhazia in Georgia. Asta inseamna un nou razboi! Vom avea oare trupe NATO intervenind in Georgia si rupand echilibrul instalat acum in zona? Se vor afla atunci in fata trupelor rusesti de mentinerea pacii.
Cum estimati ca vor reactiona ele?
E vorba despre soldati. Daca se va trage asupra lor, sigur ca vor reactiona! Dar sper ca toate astea nu sunt decat un scenariu iluzoriu pentru ca iluzorie cred ca este intrarea Georgiei in NATO.
Dar, intr-un asemenea context, care va fi atitudinea Rusiei daca Osetia de Sud, Abhazia si Transnistria isi vor proclama unilateral independenta, argumentand cu precedentul Kosovo?
Asta am spus mereu: modelul Kosovo este foarte primejdios. In Rusia exista mai multe opinii, mai multe puncte de vedere, dar pozitia Kremlinului a fost mereu de sprijinire a unitatii teritoriale, fie ca este vorba despre Moldova sau Georgia. (...)
Sarbii vor astepta momentul revansei
Dar daca-si vor auto-proclama independenta, Rusia o va recunoaste?
Nu mie trebuie sa-mi puneti aceasta intrebare, caci decizia apartine Parlamentului si presedintelui. Dar vreau sa va spun ca acum in Rusia exista din ce in ce mai putin scepticism in privinta raspunsului deoarece peste 20 dintre cele mai importante tari ale lumii au violat principalul principiu al legislatiei internationale, anume ca nu se poate smulge prin forta o parte a teritoriului national al unei tari. (...) Ar trebui incercata si gasita orice formula posibila de rezolvare, dar sa nu se mai lase cu razboi. (...) Ar trebui sa existe reguli pe care toata lumea ar trebui sa le respecte. Parerea mea este ca sprijinul pentru independenta Kosovo a fost dat in scopul de a face posibila reintoarcerea acasa a emigrantilor ilegali kosovari de pretutindeni. Despre asta a fost vorba. Si pentru a-i umili pe sarbi in sentimentul lor national. Dar Kosovo va deveni un laborator pentru productia si transportul de droguri in Europa pentru ca stim de acum ca cei mai mari
traficanti de droguri din Europa sunt albanezii. Si stim ca, din acest moment, toti sarbii vor deveni nationalisti si vor astepta momentul revansei istorice. Ce s-a creat acum este doar o baza pentru o viitoare razbunare.
Ce parere aveti despre posibilitatea evocata de presedintele Voronin ca tara sa solicite intrarea in NATO, chiar daca asta va insemna recunoasterea independentei Transnistriei? Vedeti acest lucru ca posibil?
Doresc sa reafirm din nou ca sustinem si respectam integritatea teritoriala a Republicii Moldova. Iar daca cei de la Chisinau si Tiraspol vor gasi formula pentru a trai impreuna in cadrul aceluiasi stat, desigur ca Rusia nu va avea nimic impotriva. Iar aceasta formula de convietuire trebuie sa ia in calcul existenta Republicii Moldova ca stat independent. Daca anunta acum decizia de a adera la NATO, sigur ca Tiraspolul se va opune si ne vom trezi in fata unei situatii similare cu cea din Georgia. In opinia mea, acest lucru este absolut evident.
Revoltă violentă în Tibet
Protestele călugărilor tibetani la adresa Beijingului au degenerat în ciocniri violente cu forţele de ordine.
Poliţia chineză a intervenit ieri în forţă împotriva protestatarilor tibetani şi a călugărilor budişti din capitala regională Lhasa, ciocnirile soldându-se cu morţi şi răniţi din rândurile manifestanţilor. Seria manifestărilor proindependenţă continua ieri pentru a cincea zi consecutiv, de data aceasta consemnându- se violenţe şi incendieri voluntare.
Demonstranţii au dat foc mai multor magazine şi vehicule
din „oraşul vechi“, în special în zona pieţei Barkhor, care înconjoară celebra mănăstire Jokhang, principalul punct de atracţie turistică a oraşului, precizează AFP. Radio Asia Liberă a difuzat un bilanţ provizoriu de cel puţin doi morţi şi peste 20 de răniţi, fără a preciza etnia acestora, afirmând că miliţia a deschis foc cu muniţ ie de război asupra manifestanţilor.
De luni, călugări budişti din provincia Tibet şi din împrejurimi, unde trăiesc minorităţile tibetane, au organizat manifestaţii prin care au marcat împlinirea a 49 de ani de la revolta eşuată împotriva ocupaţiei chineze, eveniment care a determinat plecarea în exil a lui Dalai Lama. Manifestaţiile, paşnice în primele zile, sunt cele mai importante proteste consemnate în Tibet în ultimii 20 de ani.
Focuri de armă în Lhasa
Ambasada SUA din Lhasa a afirmat că a primit rapoarte potrivit cărora în oraş se trag şi focuri de armă, sfătuindu-i pe cetăţenii americani să nu-şi părăsească locuinţele. „Afară este haos. Oamenii au incendiat maşini, motociclete şi autobuze. Este fum peste tot, şi se aruncă cu pietre în ferestre. Suntem speriaţi“, a declarat pentru Reuters un rezident al capitalei tibetane, prin telefon.
„Nu mai sunt doar călugării. Lor li s-au alăturat mai mulţi localnici. Sunt proteste peste tot“, a spus un alt tibetan. Această erupţie de violenţe s-a produs
în pofida afirmaţiilor repetate ale statului chinez, potrivit căruia tibetanii sunt fericiţi de „îmbunătăţirea“ traiului lor sub administraţia Beijingului, ameninţând cu umbrirea apropiatelor Jocuri Olimpice.
„Forţele de securitate
caută prin case călugări refugiaţi“, a declarat o sursă aflată în legătură cu rezidenţii tibetani. Peste 10 călugări au fost arestaţi, iar pe străzi au început să patruleze tancuri, îndeosebi în jurul Palatului Potala, odinioară reşedinţa lui Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului.
Poliţia chineză a intervenit ieri în forţă împotriva protestatarilor tibetani şi a călugărilor budişti din capitala regională Lhasa, ciocnirile soldându-se cu morţi şi răniţi din rândurile manifestanţilor. Seria manifestărilor proindependenţă continua ieri pentru a cincea zi consecutiv, de data aceasta consemnându- se violenţe şi incendieri voluntare.
Demonstranţii au dat foc mai multor magazine şi vehicule
din „oraşul vechi“, în special în zona pieţei Barkhor, care înconjoară celebra mănăstire Jokhang, principalul punct de atracţie turistică a oraşului, precizează AFP. Radio Asia Liberă a difuzat un bilanţ provizoriu de cel puţin doi morţi şi peste 20 de răniţi, fără a preciza etnia acestora, afirmând că miliţia a deschis foc cu muniţ ie de război asupra manifestanţilor.
De luni, călugări budişti din provincia Tibet şi din împrejurimi, unde trăiesc minorităţile tibetane, au organizat manifestaţii prin care au marcat împlinirea a 49 de ani de la revolta eşuată împotriva ocupaţiei chineze, eveniment care a determinat plecarea în exil a lui Dalai Lama. Manifestaţiile, paşnice în primele zile, sunt cele mai importante proteste consemnate în Tibet în ultimii 20 de ani.
Focuri de armă în Lhasa
Ambasada SUA din Lhasa a afirmat că a primit rapoarte potrivit cărora în oraş se trag şi focuri de armă, sfătuindu-i pe cetăţenii americani să nu-şi părăsească locuinţele. „Afară este haos. Oamenii au incendiat maşini, motociclete şi autobuze. Este fum peste tot, şi se aruncă cu pietre în ferestre. Suntem speriaţi“, a declarat pentru Reuters un rezident al capitalei tibetane, prin telefon.
„Nu mai sunt doar călugării. Lor li s-au alăturat mai mulţi localnici. Sunt proteste peste tot“, a spus un alt tibetan. Această erupţie de violenţe s-a produs
în pofida afirmaţiilor repetate ale statului chinez, potrivit căruia tibetanii sunt fericiţi de „îmbunătăţirea“ traiului lor sub administraţia Beijingului, ameninţând cu umbrirea apropiatelor Jocuri Olimpice.
„Forţele de securitate
caută prin case călugări refugiaţi“, a declarat o sursă aflată în legătură cu rezidenţii tibetani. Peste 10 călugări au fost arestaţi, iar pe străzi au început să patruleze tancuri, îndeosebi în jurul Palatului Potala, odinioară reşedinţa lui Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului.
Misterele celui mai vechi oraş din lume
Descoperirea unei vechi cetăţi pe teritoriul de astăzi al Siriei ar putea schimba istoria.
Arheologii sirieni au dezgropat recent ruinele unui oraş care datează de peste 6.000 de ani. Istoricii spun că ar putea fi cel mai vechi oraş din lume. Descoperirea schimbă teoria statornicită până în prezent privitoare la
apariţia oraşelor. Aceasta face ca cercetătorii să privească într-o nouă lumină dezvoltarea
civilizaţiei umane, luând în considerare o perioadă mai veche.
Cele mai vechi oraşe care au fost găsite, înaintea acestei descoperiri, erau situate pe teritoriul unde se afla cândva vechiul Sumer (între râurile Tigru şi Eufrat, în Irakul de astăzi). Misteriosul oraş care a fost scos la iveală recent a fost numit Hamoukar, după cum se cheamă satul cel mai apropiat de situl arheologic. Primele cercetări din zonă datează din anii 1920-1930. Cercetătorii căutau atunci capitala Regatului Mitanni, Washukanni (fondată în secolul XV î.Hr.), care nici până acum nu a fost localizată.
La acea vreme, arheologii nu au reuşit să descopere nicio urmă de aşezare umană şi au abandonat săpăturile. Câţiva ani mai târziu, experţii au revenit în regiune şi au descoperit unul dintre cele mai vechi drumuri de transport
folosit de drumeţi şi caravane, de la Ninive la Alep (de la jumătatea mileniului IV î.Hr).
Un megalopolis antic?
Arheologii sirieni au dezgropat recent ruinele unui oraş care datează de peste 6.000 de ani. Istoricii spun că ar putea fi cel mai vechi oraş din lume. Descoperirea schimbă teoria statornicită până în prezent privitoare la
apariţia oraşelor. Aceasta face ca cercetătorii să privească într-o nouă lumină dezvoltarea
civilizaţiei umane, luând în considerare o perioadă mai veche.
Cele mai vechi oraşe care au fost găsite, înaintea acestei descoperiri, erau situate pe teritoriul unde se afla cândva vechiul Sumer (între râurile Tigru şi Eufrat, în Irakul de astăzi). Misteriosul oraş care a fost scos la iveală recent a fost numit Hamoukar, după cum se cheamă satul cel mai apropiat de situl arheologic. Primele cercetări din zonă datează din anii 1920-1930. Cercetătorii căutau atunci capitala Regatului Mitanni, Washukanni (fondată în secolul XV î.Hr.), care nici până acum nu a fost localizată.
La acea vreme, arheologii nu au reuşit să descopere nicio urmă de aşezare umană şi au abandonat săpăturile. Câţiva ani mai târziu, experţii au revenit în regiune şi au descoperit unul dintre cele mai vechi drumuri de transport
folosit de drumeţi şi caravane, de la Ninive la Alep (de la jumătatea mileniului IV î.Hr).
Un megalopolis antic?
Congresul de fuziune PNL-AP va avea loc pe 20 aprilie. Emil Constantinescu se retrage in societatea civila
Congresul de fuziune prin absorbtie a PNL cu Actiunea Populara va avea loc, cel mai probabil, pe 20 aprilie, iar fostul presedinte Emil Constantinescu se va retrage de pe scena politica, urmând sa se ocupe de actiuni din sfera societatii civile. Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a declarat, ieri, ca viitorul congres de fuziune va avea loc, cel mai probabil, pe 20 aprilie, în conditiile în care, potrivit statutului, acesta trebuie convocat cu 30 de zile dupa decizia politica privind fuziunea, decizie ce va fi luata în cadrul Delegatiei Permanente a partidului, programata pentru 20 martie. Emil Constantinescu nu va face parte din PNL dupa fuziunea prin absorbtie a celor doua formatiuni politice. În schimb, membrii Actiunii Populare ar putea primi un post de vicepresedinte si unul de simplu
membru în Biroul
Politic Central al liberalilor, transmite NewsIn. Motreanu a precizat însa ca negocierile nu au fost înca finalizate. Zoe Petre, Sorin Botez si Smaranda Enache se numara printre membrii mai cunoscuti ai Actiunii Populare si posibili oameni ce vor fi chemati sa faca parte din BPC. Membri ai AP ar putea fi inclusi si pe listele pentru consiliile judetene. PNL are în vedere si încheierea unor aliante punctuale cu PNTCD, în vederea alegerilor locale, asa cum s-a întâmplat la
Timisoara, acolo unde liberalii vor sustine candidatura lui Gheorghe Ciuhandu pentru un nou mandat la primarie. Potrivit lui Motreanu, au avut loc discutii si pentru participarea împreuna la alegerile locale din Bucuresti, Hunedoara, Salaj si Alba.
membru în Biroul
Politic Central al liberalilor, transmite NewsIn. Motreanu a precizat însa ca negocierile nu au fost înca finalizate. Zoe Petre, Sorin Botez si Smaranda Enache se numara printre membrii mai cunoscuti ai Actiunii Populare si posibili oameni ce vor fi chemati sa faca parte din BPC. Membri ai AP ar putea fi inclusi si pe listele pentru consiliile judetene. PNL are în vedere si încheierea unor aliante punctuale cu PNTCD, în vederea alegerilor locale, asa cum s-a întâmplat la
Timisoara, acolo unde liberalii vor sustine candidatura lui Gheorghe Ciuhandu pentru un nou mandat la primarie. Potrivit lui Motreanu, au avut loc discutii si pentru participarea împreuna la alegerile locale din Bucuresti, Hunedoara, Salaj si Alba.
Băsescu: Nu am atacat presa, ci practica 'tonomatelor'
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, azi, că, prin declaraţiile făcute vineri seara, nu a atacat presa în ansamblul
său, ci ''practici din presă, practica tonomatelor''.
''Îi bagi pacheţelul cu euro la începutul lunii şi-ţi vorbeşte pe televizor toată luna spre bucuria patronului. Această practică am atacat-o, nu presa. Dacă vă uitaţi azi, vedeţi că preşedintele atacă presa. Nu, preşedintele are drept la replică. Pentru unii dintre ei preşedintele nu are acest drept. Băieţii tonomat o ţin toată săptămâna, jignesc, vorbesc urât, preşedintele trebuie nici măcar să vorbească. Libertatea presei, atunci când vor avea o lege să-i îngrădească, atunci când vor avea un decret prezidenţial care să le
facă ceva. Sunt liberi. Dar dictatura tonomatelor şi mogulilor de presă este inadmisibilă în democraţie, iar practicile pe care le au trebuie criticate, măcar şi în baza dreptului la replică'', a spus Băsescu.
Şeful statului a afirmat că există televiziuni unde se stă de dimineaţa până seara şi există doar un subiect, anume Băsescu.
''Sunt emisiuni în care ai 10, 15, 20 de jigniri. Aţi văzut vreo dată
CNA spunând daţi drept la replică preşedintelui. Nu, ei pot să spună ce vor. Mogulii acestor tonomate cărora le bagi pachetele cu euro la începutul lunii şi toacă toată luna vor să dobândească controlul
pe instituţiile politice ale statului. Vor un preşedinte care să nu aibă curaj. Când mă ceartă presa, să nu le spună nimic, să stea liniştiţi. Nici măcar dreptul elementar la replică nu sunt dispuşi să-l dea. Dar sunt dispuşi să spună populaţiei toate minciunile pentru că stăpânii lor au nevoie de administraţie slabă ca să-şi poată face interesele. Nu am vorbit de toată presa, de tot ziaristul, ci de acele tonomate'', a subliniat
Traian Băsescu.
său, ci ''practici din presă, practica tonomatelor''.
''Îi bagi pacheţelul cu euro la începutul lunii şi-ţi vorbeşte pe televizor toată luna spre bucuria patronului. Această practică am atacat-o, nu presa. Dacă vă uitaţi azi, vedeţi că preşedintele atacă presa. Nu, preşedintele are drept la replică. Pentru unii dintre ei preşedintele nu are acest drept. Băieţii tonomat o ţin toată săptămâna, jignesc, vorbesc urât, preşedintele trebuie nici măcar să vorbească. Libertatea presei, atunci când vor avea o lege să-i îngrădească, atunci când vor avea un decret prezidenţial care să le
facă ceva. Sunt liberi. Dar dictatura tonomatelor şi mogulilor de presă este inadmisibilă în democraţie, iar practicile pe care le au trebuie criticate, măcar şi în baza dreptului la replică'', a spus Băsescu.
Şeful statului a afirmat că există televiziuni unde se stă de dimineaţa până seara şi există doar un subiect, anume Băsescu.
''Sunt emisiuni în care ai 10, 15, 20 de jigniri. Aţi văzut vreo dată
CNA spunând daţi drept la replică preşedintelui. Nu, ei pot să spună ce vor. Mogulii acestor tonomate cărora le bagi pachetele cu euro la începutul lunii şi toacă toată luna vor să dobândească controlul
pe instituţiile politice ale statului. Vor un preşedinte care să nu aibă curaj. Când mă ceartă presa, să nu le spună nimic, să stea liniştiţi. Nici măcar dreptul elementar la replică nu sunt dispuşi să-l dea. Dar sunt dispuşi să spună populaţiei toate minciunile pentru că stăpânii lor au nevoie de administraţie slabă ca să-şi poată face interesele. Nu am vorbit de toată presa, de tot ziaristul, ci de acele tonomate'', a subliniat
Traian Băsescu.
PCM, inscris cu tot cu falsuri
Curtea de Apel Bucuresti a admis, ieri, inregistrarea Partidului Civic Maghiar in Registrul Partidelor Politice din Romania, in ciuda ilegalitatilor probate si de Parchet privind listele de semnaturi pline de falsuri, dupa cum a demonstrat chiar ieri ziarul ZIUA.
Curtea a respins recursul formulat de Parchet la decizia instantei inferioare, hotararea in acest caz fiind definitiva si irevocabila. Parchetul a cerut ieri instantei sa admita contestatia la decizia de acceptare a cererii de infiintare a Partidului Civic Maghiar si sa trimita dosarul
la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecare, pentru ca pe listele de infiintare figurau mai multe
sute si posibil mii de semnaturi falsificate. Procurorul a aratat ca mai multi reclamanti au formulat plangeri penale din care reiese clar ca pe listele cu semnaturi s-ar fi savarsit mai multe falsuri. Procurorul a amintit, totodata, de cazul lui Doru Caraus, care, desi figura ca fiind centralizatorul a sute de semnaturi din judetul Galati, a contestat falsul si a formulat inclusiv o plangere penala. "Atata vreme cat fondul a spus ca a verificat toate aspectele de legalitate si cat nu exista o hotarare definitiva si irevocabila care sa ateste existenta falsului, cererea este inadmisibila", a sustinut avocatul PCM, Doru Costea, citat de Mediafax.
Curtea a respins recursul formulat de Parchet la decizia instantei inferioare, hotararea in acest caz fiind definitiva si irevocabila. Parchetul a cerut ieri instantei sa admita contestatia la decizia de acceptare a cererii de infiintare a Partidului Civic Maghiar si sa trimita dosarul
la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecare, pentru ca pe listele de infiintare figurau mai multe
sute si posibil mii de semnaturi falsificate. Procurorul a aratat ca mai multi reclamanti au formulat plangeri penale din care reiese clar ca pe listele cu semnaturi s-ar fi savarsit mai multe falsuri. Procurorul a amintit, totodata, de cazul lui Doru Caraus, care, desi figura ca fiind centralizatorul a sute de semnaturi din judetul Galati, a contestat falsul si a formulat inclusiv o plangere penala. "Atata vreme cat fondul a spus ca a verificat toate aspectele de legalitate si cat nu exista o hotarare definitiva si irevocabila care sa ateste existenta falsului, cererea este inadmisibila", a sustinut avocatul PCM, Doru Costea, citat de Mediafax.
Alianţa PNL-PSD, întemeiată la Botoşani
iberalii botoşăneni, încurajaţi de conducerea centrală, vor semna cu social-democraţii un protocol de colaborare electorală.
Moldovenii au dau startul oficializării relaţiei dintre PSD şi PNL. La nivelul judeţului Botoş ani, filialele
PNL şi PSD au convenit să semneze un protocol de colaborare electorală, care vizează chiar ideea avansată de Ion Iliescu: izolarea PDL. Potrivit preşedintelui PNL Botoşani, Liviu Câmpanu, protocolul va fi semnat săptămâna viitoare. „Sunt convins că împreună cu PSD vom câştiga voturile a 75% din electoratul botoşănean“, a declarat Câmpanu. Şeful PSD Botoşani, Constantin Conţac, a confirmat alianţa.
„Pentru noi este benefică o alianţă. Consilierii noştri şi cu cei de la PNL pot face treabă bună, fără frică“, a declarat Conţac. Protocolul dintre cele două partide nu prevede ca acestea să aibă candidaţi comuni, ci să-şi acorde sprijin în turul doi pentru primării şi să formeze împreună majorităţi în consilii. De asemenea, protocolul se referă la un pact de neagresiune între cele două partide.
Izolarea PDL, refrenul liberalilor
Iniţiativa liberalilor botoşăneni a fost încurajată chiar de conducerea centrală a PNL. Şeful PNL Botoşani susţine că a primit din partea conducerii centrale a PNL „autonomia“ de a negocia „punctual“ colaborări cu PSD atât pe probleme politice, cât şi pe probleme administrative. Surse din conducerea PNL confirmă spusele acestuia şi precizează că liderii judeţeni liberali au fost încurajaţi să se apropie de omologii lor de la PSD.
Obiectivul propus este izolarea PDL Eliminarea restricţiei la colaborarea cu PSD a fost recunoscută în ultima vreme de mai mulţi lideri liberali. Recent, preşedintele Camerei, Bogdan Olteanu, aflat într-o vizită în Dolj, a recomandat filialei locale a PNL să negocieze cu orice partid în afară de PDL. Şi la Suceava, chiar dacă deocamdată nu s-a semnat nimic, PNL şi PSD se înţeleg bine.
În practică, alianţa pentru izolarea PDL funcţionează. Ieri, liderii locali ai liberalilor şi social-democraţilor au criticat la unison PDL. Încet, încet, liberalii din teritoriu şi-au descoperit afinităţi cu PSD, chiar dacă majoritatea le confirmă cu o jumătate de gură. O astfel de situaţie se întâlneşte la Giurgiu, unde deputatul Dragoş Ujeniuc susţine că liberalii ar vrea să meargă singuri, dar au fost deja contactaţi de PSD. Tatonări similare ar fi avut loc şi în alte judeţe, precum Prahova, Galaţi, Teleorman sau Sălaj.
Oprişan, refuzat de liberali
Există destule judeţe unde colaborarea PSD-PNL pare imposibilă, cel puţin dacă este să te iei după afirmaţiile liderilor locali ai PNL. Chiar dacă este conştient că Viorel Hrebenciuc se bucură de trecere la vârful PNL, primarul Bacăului, liberalul Romeo Stavarache, spune că va refuza orice protocol cu PSD, partid cu care se luptă încă din 2004. Mai mult
, el arată cu degetul acuzator spre filiala locală a PDL, despre care spune că este în cârdăşie cu PSD. O situaţie similară se întâlneşte şi la Constanţa.
„Ne vom alia cu orice este împotriva lui Radu Mazăre“, susţine deputatul PNL Gheorghe Dragomir, candidatul liberalilor la şefia Consiliului Judeţean. De asemenea, în Vrancea, Nini Săpunaru nu doreşte nicio colaborare cu baronul PSD Marian Oprişan.
REPLICĂ
Flutur: PNL, „roata de rezervă a PSD“
Izolarea PDL pusă la cale de PSD şi PNL nu pare să-i sperie pe liderii democrat-liberali. Din contră, ei susţin că era previzibilă o astfel de alianţă şi salută faptul că acum „se oficializează“. Mai mult, această apropiere PNL-PSD le dă ocazia liderilor PDL să lanseze noi acuze.
Comentând alianţa de la Botoşani şi înţelegerea de la Suceava, vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a afirmat că voturile liberalilor vor ajunge „în basca lui Iliescu“, iar PNL se va transforma în „roata de rezervă a PSD“. „Voturile PDL vor ajunge în poşeta Elenei Udrea“, au replicat liberalii.
Moldovenii au dau startul oficializării relaţiei dintre PSD şi PNL. La nivelul judeţului Botoş ani, filialele
PNL şi PSD au convenit să semneze un protocol de colaborare electorală, care vizează chiar ideea avansată de Ion Iliescu: izolarea PDL. Potrivit preşedintelui PNL Botoşani, Liviu Câmpanu, protocolul va fi semnat săptămâna viitoare. „Sunt convins că împreună cu PSD vom câştiga voturile a 75% din electoratul botoşănean“, a declarat Câmpanu. Şeful PSD Botoşani, Constantin Conţac, a confirmat alianţa.
„Pentru noi este benefică o alianţă. Consilierii noştri şi cu cei de la PNL pot face treabă bună, fără frică“, a declarat Conţac. Protocolul dintre cele două partide nu prevede ca acestea să aibă candidaţi comuni, ci să-şi acorde sprijin în turul doi pentru primării şi să formeze împreună majorităţi în consilii. De asemenea, protocolul se referă la un pact de neagresiune între cele două partide.
Izolarea PDL, refrenul liberalilor
Iniţiativa liberalilor botoşăneni a fost încurajată chiar de conducerea centrală a PNL. Şeful PNL Botoşani susţine că a primit din partea conducerii centrale a PNL „autonomia“ de a negocia „punctual“ colaborări cu PSD atât pe probleme politice, cât şi pe probleme administrative. Surse din conducerea PNL confirmă spusele acestuia şi precizează că liderii judeţeni liberali au fost încurajaţi să se apropie de omologii lor de la PSD.
Obiectivul propus este izolarea PDL Eliminarea restricţiei la colaborarea cu PSD a fost recunoscută în ultima vreme de mai mulţi lideri liberali. Recent, preşedintele Camerei, Bogdan Olteanu, aflat într-o vizită în Dolj, a recomandat filialei locale a PNL să negocieze cu orice partid în afară de PDL. Şi la Suceava, chiar dacă deocamdată nu s-a semnat nimic, PNL şi PSD se înţeleg bine.
În practică, alianţa pentru izolarea PDL funcţionează. Ieri, liderii locali ai liberalilor şi social-democraţilor au criticat la unison PDL. Încet, încet, liberalii din teritoriu şi-au descoperit afinităţi cu PSD, chiar dacă majoritatea le confirmă cu o jumătate de gură. O astfel de situaţie se întâlneşte la Giurgiu, unde deputatul Dragoş Ujeniuc susţine că liberalii ar vrea să meargă singuri, dar au fost deja contactaţi de PSD. Tatonări similare ar fi avut loc şi în alte judeţe, precum Prahova, Galaţi, Teleorman sau Sălaj.
Oprişan, refuzat de liberali
Există destule judeţe unde colaborarea PSD-PNL pare imposibilă, cel puţin dacă este să te iei după afirmaţiile liderilor locali ai PNL. Chiar dacă este conştient că Viorel Hrebenciuc se bucură de trecere la vârful PNL, primarul Bacăului, liberalul Romeo Stavarache, spune că va refuza orice protocol cu PSD, partid cu care se luptă încă din 2004. Mai mult
, el arată cu degetul acuzator spre filiala locală a PDL, despre care spune că este în cârdăşie cu PSD. O situaţie similară se întâlneşte şi la Constanţa.
„Ne vom alia cu orice este împotriva lui Radu Mazăre“, susţine deputatul PNL Gheorghe Dragomir, candidatul liberalilor la şefia Consiliului Judeţean. De asemenea, în Vrancea, Nini Săpunaru nu doreşte nicio colaborare cu baronul PSD Marian Oprişan.
REPLICĂ
Flutur: PNL, „roata de rezervă a PSD“
Izolarea PDL pusă la cale de PSD şi PNL nu pare să-i sperie pe liderii democrat-liberali. Din contră, ei susţin că era previzibilă o astfel de alianţă şi salută faptul că acum „se oficializează“. Mai mult, această apropiere PNL-PSD le dă ocazia liderilor PDL să lanseze noi acuze.
Comentând alianţa de la Botoşani şi înţelegerea de la Suceava, vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a afirmat că voturile liberalilor vor ajunge „în basca lui Iliescu“, iar PNL se va transforma în „roata de rezervă a PSD“. „Voturile PDL vor ajunge în poşeta Elenei Udrea“, au replicat liberalii.
Moda „sfinţilor politicieni“
Credincioşii din satul gorjean Măceşu se închină la
portretul unui primar. Bogdan Olteanu şi Relu Fenechiu au două locuri rezervate într-o biserică din Iaşi.
Recunoscători pentru donaţiile considerabile făcute de demnitari, unii preoţi le fac loc acestora între sfinţi, pe zidurile bisericilor. Pe lângă notorietatea cazului din judeţul Gorj, unde liderul judeţean al PNL, Ilie Morega, a ajuns să troneze lângă Sfântul Ilie, în ţară se înmulţesc chipurile cioplite chiar în Casa Domnului.
Portretul lui Ilie Morega a fost pictat în 2003 pe pereţii bisericii din Padeş, unde politicianul are una dintre locuinţe. Deasupra chipului liberalului este pictat Sfântul Ilie, iar în dreapta, Mitropolitul Olteniei. De curând, un alt politician gorjean a permis ca pictorii bisericeşti să-i facă portretul.
La fel ca şi în cazul lui Morega, şi Iuliu Călina, edilul interimar din Târgu Cărbuneşti, a contribuit cu bani
la ridicarea lăcaşului de cult. Suma donată este, potrivit spuselor primarului, de 156.000 de lei. „Aşa se obişnuieşte: ca cei care dau bani, dacă vor, să fie pictaţi. Şi pe vremuri, marii boieri care făceau biserici erau pictaţi în biserică. Nu sunt singurul care apare alături de sfinţi", a spus edilul.
Fonduri din "economiile nevestei"
Călina spune că banii pentru ridicarea lăcaşului sunt din economiile personale, "din cele ale nevestei şi ale copiilor". Primarul din Târgu Cărbuneşti este pictat alături de icoana Sfintei Paraschiva şi scena Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Preotul paroh care slujeşte la biserica din Măceşu, Irinel Boiangiu, spune că donatorii aleg dacă să fie pictaţi sau nu în lăcaşul de cult. El a recunoscut însă că doar edilul din oraşul gorjean a acceptat să apară pe pereţii bisericii.
portretul unui primar. Bogdan Olteanu şi Relu Fenechiu au două locuri rezervate într-o biserică din Iaşi.
Recunoscători pentru donaţiile considerabile făcute de demnitari, unii preoţi le fac loc acestora între sfinţi, pe zidurile bisericilor. Pe lângă notorietatea cazului din judeţul Gorj, unde liderul judeţean al PNL, Ilie Morega, a ajuns să troneze lângă Sfântul Ilie, în ţară se înmulţesc chipurile cioplite chiar în Casa Domnului.
Portretul lui Ilie Morega a fost pictat în 2003 pe pereţii bisericii din Padeş, unde politicianul are una dintre locuinţe. Deasupra chipului liberalului este pictat Sfântul Ilie, iar în dreapta, Mitropolitul Olteniei. De curând, un alt politician gorjean a permis ca pictorii bisericeşti să-i facă portretul.
La fel ca şi în cazul lui Morega, şi Iuliu Călina, edilul interimar din Târgu Cărbuneşti, a contribuit cu bani
la ridicarea lăcaşului de cult. Suma donată este, potrivit spuselor primarului, de 156.000 de lei. „Aşa se obişnuieşte: ca cei care dau bani, dacă vor, să fie pictaţi. Şi pe vremuri, marii boieri care făceau biserici erau pictaţi în biserică. Nu sunt singurul care apare alături de sfinţi", a spus edilul.
Fonduri din "economiile nevestei"
Călina spune că banii pentru ridicarea lăcaşului sunt din economiile personale, "din cele ale nevestei şi ale copiilor". Primarul din Târgu Cărbuneşti este pictat alături de icoana Sfintei Paraschiva şi scena Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Preotul paroh care slujeşte la biserica din Măceşu, Irinel Boiangiu, spune că donatorii aleg dacă să fie pictaţi sau nu în lăcaşul de cult. El a recunoscut însă că doar edilul din oraşul gorjean a acceptat să apară pe pereţii bisericii.
Băsescu glumeşte din nou pe tema "armeanului incompetent" Vosganian
Ministrul Finanţelor Varujan Vosganian a fost, ieri, la Bruxelles, ţinta glumelor preşedintelui Traian Băsescu, şeful statului punându-i din nou eticheta de „armean incompetent” liderului liberal. La conferinţa de presă comună cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, la care a fost prezent şi Vosganian, preşedintele a vorbit despre extinderea către Est a Uniunii Europene. „Un asemenea proces implică foarte multe ţări din regiunea Mării Negre, Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia şi nu trebuie să implici lucrurile către Armenia domnului Vosganian”, a afirmat şeful statului.
Ministrul Finanţelor n-a avut treabă şi s-a băgat în discuţie, adăugând: „Competenta Armenie!”. Băsescu l-a taxat imediat, râzând: „Nu, acolo sunt competenţii, la noi sunt ăştilalţi. La Finanţe, că medicii sunt buni”. Când ministrul a spus că se face că n-a auzit, preşedintele a continuat, tot pe ton de glumă: „Dacă…Ce ţi-a trebuit? Hai, te iau cu mine cu avionul, că mi-ai tăiat banii de la deplasări sau te las cu premierul?”. Ministrul n-a părut că s-a supărat, întrucât i-a replicat şi el, glumind, şefului statului, că diminuarea acelor fondurilor este o consencinţă a competenţei sale.
Traian Băsescu a provocat un mare scandal în septembrie 2007, când la finalul unei discuţii cu jurnaliştii la ieşirea din Spitalul Militar Central, unde fusese operat de tiroidă, el a mulţumit echipei de medici care l-a operat şi, în timp ce-i strângea mâna doctorului Mircea Ghemigian, i-a spus: "În sfârşit văd şi eu un armean bun", după care a corectat: "un armean competent". Incidentul a ajuns la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care l-a abosolvit însă pe preşedinte de orice vină.
Consens de ochii Europei
Traian Băsescu a fost curtenitor cu premierul, refuzând să comenteze disputa cu acesta pe tema taxei auto: „Am o rugăminte: lăsaţi jocurile de acasă, acasă! Să nu le mutăm la Bruxelles! Dacă, vreţi un punct de vedere despre asta, discutăm acolo (La Bucureşti – n.red.). Conduita mea şi primului ministru a fost că, indiferent ce dispute am avut acasă, în situaţiile în care am fost împreună să reprezentăm România, n-am dat semnale divergente”, a declarat Băsescu, adresându-se jurnaliştilor.
Ministrul Finanţelor n-a avut treabă şi s-a băgat în discuţie, adăugând: „Competenta Armenie!”. Băsescu l-a taxat imediat, râzând: „Nu, acolo sunt competenţii, la noi sunt ăştilalţi. La Finanţe, că medicii sunt buni”. Când ministrul a spus că se face că n-a auzit, preşedintele a continuat, tot pe ton de glumă: „Dacă…Ce ţi-a trebuit? Hai, te iau cu mine cu avionul, că mi-ai tăiat banii de la deplasări sau te las cu premierul?”. Ministrul n-a părut că s-a supărat, întrucât i-a replicat şi el, glumind, şefului statului, că diminuarea acelor fondurilor este o consencinţă a competenţei sale.
Traian Băsescu a provocat un mare scandal în septembrie 2007, când la finalul unei discuţii cu jurnaliştii la ieşirea din Spitalul Militar Central, unde fusese operat de tiroidă, el a mulţumit echipei de medici care l-a operat şi, în timp ce-i strângea mâna doctorului Mircea Ghemigian, i-a spus: "În sfârşit văd şi eu un armean bun", după care a corectat: "un armean competent". Incidentul a ajuns la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care l-a abosolvit însă pe preşedinte de orice vină.
Consens de ochii Europei
Traian Băsescu a fost curtenitor cu premierul, refuzând să comenteze disputa cu acesta pe tema taxei auto: „Am o rugăminte: lăsaţi jocurile de acasă, acasă! Să nu le mutăm la Bruxelles! Dacă, vreţi un punct de vedere despre asta, discutăm acolo (La Bucureşti – n.red.). Conduita mea şi primului ministru a fost că, indiferent ce dispute am avut acasă, în situaţiile în care am fost împreună să reprezentăm România, n-am dat semnale divergente”, a declarat Băsescu, adresându-se jurnaliştilor.
Tariceanu vrea o noua centrala nucleara
Seful Guvernului sustine ca Romania isi va reduce dependenta energetica doar prin construirea unei centrale similare celei de la Cernavoda.
Premierul Tariceanu a declarat vineri, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, ca Romania ar trebui sa se gindeasca la construirea unei noi centrale nucleare, si asta pentru ca terminarea ultimelor doua reactoare ale centralei deja existente de la Cernavoda nu asigura reducerea dependentei energetice a tarii.
"Adaug citeva lucruri care nu trebuie considerate nicidecum ca o divergenta de parere intre primul-ministru si presedinte, este o chestiune complementara. Unul dintre cele mai importante proiecte pentru Romania este Nabucco, dar totodata cred ca trebuie, la nivel national, sa ne continuam o politica energetica ce sa ne dea aceasta siguranta in viitor. Si, in acest sens, continuarea programului
nuclear, nu numai prin construirea celor doua reactoare de la Cernavoda in completarea celor existente, ci si prin demararea proiectelor pentru construirea unei alte centrale nucleare, mi se pare ca ar fi un proiect extrem de necesar pentru Romania", a spus Tariceanu.
Nu este pentru prima data
cind Tariceanu vorbeste despre proiectul unei noi centrale nucleare. A facut-o si in luna octombrie a anului trecut, cu ocazia inaugurarii Unitatii 2 a Centralei de la Cernavoda. “Au fost facute mai multe
studii privind potentialele zone unde putem construi o noua centrala nuclearelectrica. Il rog pe ministrul Economiei
si Finantelor sa se gindeasca, incepind de astazi, asupra unui amplasament", a spus atunci Tariceanu.
Nuclearelectrica, operatorul centralei, a ajuns recent la un acord cu sase investitori - Enel (Italia), Electrabel (Belgia), Iberdrola (Spania), CEZ (Cehia), ArcelorMittal Romania si RWE (Germania) - privind participarea acestora la constructia reactoarelor 3 si 4. Investitia estimata de statul roman pentru cele doua reactoare este estimata la 2,3 miliarde de euro.
Premierul Tariceanu a declarat vineri, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, ca Romania ar trebui sa se gindeasca la construirea unei noi centrale nucleare, si asta pentru ca terminarea ultimelor doua reactoare ale centralei deja existente de la Cernavoda nu asigura reducerea dependentei energetice a tarii.
"Adaug citeva lucruri care nu trebuie considerate nicidecum ca o divergenta de parere intre primul-ministru si presedinte, este o chestiune complementara. Unul dintre cele mai importante proiecte pentru Romania este Nabucco, dar totodata cred ca trebuie, la nivel national, sa ne continuam o politica energetica ce sa ne dea aceasta siguranta in viitor. Si, in acest sens, continuarea programului
nuclear, nu numai prin construirea celor doua reactoare de la Cernavoda in completarea celor existente, ci si prin demararea proiectelor pentru construirea unei alte centrale nucleare, mi se pare ca ar fi un proiect extrem de necesar pentru Romania", a spus Tariceanu.
Nu este pentru prima data
cind Tariceanu vorbeste despre proiectul unei noi centrale nucleare. A facut-o si in luna octombrie a anului trecut, cu ocazia inaugurarii Unitatii 2 a Centralei de la Cernavoda. “Au fost facute mai multe
studii privind potentialele zone unde putem construi o noua centrala nuclearelectrica. Il rog pe ministrul Economiei
si Finantelor sa se gindeasca, incepind de astazi, asupra unui amplasament", a spus atunci Tariceanu.
Nuclearelectrica, operatorul centralei, a ajuns recent la un acord cu sase investitori - Enel (Italia), Electrabel (Belgia), Iberdrola (Spania), CEZ (Cehia), ArcelorMittal Romania si RWE (Germania) - privind participarea acestora la constructia reactoarelor 3 si 4. Investitia estimata de statul roman pentru cele doua reactoare este estimata la 2,3 miliarde de euro.
marți, 24 martie 2009
Uninominalul: curat-murdar
Un miracol!”, a exclamat dl. Mircea Geoană imediat după ce legea uninominalului a trecut în Parlament. De bună seamă, vorba d-lui Flutur, ne aşteaptă şi alte minuni, căci clasa politică „se va primeni”, de vreme ce, de acum încolo, „oamenii îi vor alege direct” pe cei pe care îi doresc.
Ce miracol?! Ce minune?! Nu cred asta, cum nu cred în caritasuri, în 6 din 49, în pasta care înălbeşte dinţii, în şampoanele contra căderii părului, în apa sfinţită care vindecă de pietre la rinichi
. Nu cred în oameni providenţiali, în soluţii electorale miraculoase, în reforme morale şi reformări româneşti. Nu cred în schimbarea la faţă a clasei politice şi, vai, blasfemie!, nu mă închin la uninominal. Ştiu că cine nu-i cu uninominalul trebuie să fie musai antireformist, nihilist, peremist, satanist, măcar dentist.
Dar refuz să intru în corul lăudătorilor ipocriţi sau doar naivi care trag un semn de egalitate între votul uninominal şi reformarea clasei politice.
Sunt curios de unde vor scoate partidele figurile acelea luminoase care să candideze uninominal. Fiecare formaţiune va trebui să intre în alegeri cu câteva sute de candidaţi care să se bată pentru colegiile uninominale. Sunt partide mari în care nu poţi reţine, la centru şi în teritoriu, mai mult de zece personalităţi. Ca să nu vorbim de piticii politici care au doar un membru mai răsărit şi restul masă amorfă. Va începe, în săptămânile următoare, o goană nebună după vedete locale, nu contează din ce domeniu, numai cunoscute să fie, care să fie aruncate în cursa electorală. Aceasta este, de fapt, problema de fond, simplă şi banală: schimbarea clasei politice începe de la omul politic, abia apoi de la modul în care este el ales.
Dacă un partid pune pe lista lui de partid numai lichele, înseamnă că, vrei, nu vrei, vei trimite în Parlament o lichea. Dacă într-un colegiu uninominal candidează numai lichele, rezultatul este acelaşi. Deci nu sistemul
de vot e buba, ci selecţia primară a candidatului. Or, eu nu-mi fac iluzii că, peste noapte, partidele politice se vor „primeni” cu oameni oneşti, pasionaţi, muncitori şi cu viziune. Nu cred în existenţa unei pungi subterane de talente politice, care a aşteptat introducerea votului uninominal pentru a ţâşni viguros la suprafaţă.
Da, votul uninominal este bun, pentru că oferă legitimitate omului politic şi-l va responsabiliza în faţa cetăţeanului. Dar noul sistem de vot, dacă va trece de Curtea Constituţională şi va fi promulgat de şeful statului, nu va produce efecte miraculoase peste noapte. Într-o primă fază, el va confirma că personaje despre care am tocit hârtia de ziar ani de zile, precum Marian Oprişan sau Nicuşor Constantinescu, sunt iubite în procente mari de popor.
Da, votul uninominal este bun, cu condiţia ca cetăţeanul să aibă de unde să aleagă.
Da, votul uninominal este bun, pentru că el ne va arăta aşa cum suntem. Legaţi ombilical de alegătorii lor, oamenii politici nu vor fi nici mai buni, nici mai răi decât poporul care i-a votat. Schimbarea clasei politice nu se poate face decât biologic, odată cu schimbarea generaţiilor de oameni care votează. Până atunci, o întrebare: cum se poate ca într-o ţară cu alegători curaţi să avem atâţia conducători murdari?
Ce miracol?! Ce minune?! Nu cred asta, cum nu cred în caritasuri, în 6 din 49, în pasta care înălbeşte dinţii, în şampoanele contra căderii părului, în apa sfinţită care vindecă de pietre la rinichi
. Nu cred în oameni providenţiali, în soluţii electorale miraculoase, în reforme morale şi reformări româneşti. Nu cred în schimbarea la faţă a clasei politice şi, vai, blasfemie!, nu mă închin la uninominal. Ştiu că cine nu-i cu uninominalul trebuie să fie musai antireformist, nihilist, peremist, satanist, măcar dentist.
Dar refuz să intru în corul lăudătorilor ipocriţi sau doar naivi care trag un semn de egalitate între votul uninominal şi reformarea clasei politice.
Sunt curios de unde vor scoate partidele figurile acelea luminoase care să candideze uninominal. Fiecare formaţiune va trebui să intre în alegeri cu câteva sute de candidaţi care să se bată pentru colegiile uninominale. Sunt partide mari în care nu poţi reţine, la centru şi în teritoriu, mai mult de zece personalităţi. Ca să nu vorbim de piticii politici care au doar un membru mai răsărit şi restul masă amorfă. Va începe, în săptămânile următoare, o goană nebună după vedete locale, nu contează din ce domeniu, numai cunoscute să fie, care să fie aruncate în cursa electorală. Aceasta este, de fapt, problema de fond, simplă şi banală: schimbarea clasei politice începe de la omul politic, abia apoi de la modul în care este el ales.
Dacă un partid pune pe lista lui de partid numai lichele, înseamnă că, vrei, nu vrei, vei trimite în Parlament o lichea. Dacă într-un colegiu uninominal candidează numai lichele, rezultatul este acelaşi. Deci nu sistemul
de vot e buba, ci selecţia primară a candidatului. Or, eu nu-mi fac iluzii că, peste noapte, partidele politice se vor „primeni” cu oameni oneşti, pasionaţi, muncitori şi cu viziune. Nu cred în existenţa unei pungi subterane de talente politice, care a aşteptat introducerea votului uninominal pentru a ţâşni viguros la suprafaţă.
Da, votul uninominal este bun, pentru că oferă legitimitate omului politic şi-l va responsabiliza în faţa cetăţeanului. Dar noul sistem de vot, dacă va trece de Curtea Constituţională şi va fi promulgat de şeful statului, nu va produce efecte miraculoase peste noapte. Într-o primă fază, el va confirma că personaje despre care am tocit hârtia de ziar ani de zile, precum Marian Oprişan sau Nicuşor Constantinescu, sunt iubite în procente mari de popor.
Da, votul uninominal este bun, cu condiţia ca cetăţeanul să aibă de unde să aleagă.
Da, votul uninominal este bun, pentru că el ne va arăta aşa cum suntem. Legaţi ombilical de alegătorii lor, oamenii politici nu vor fi nici mai buni, nici mai răi decât poporul care i-a votat. Schimbarea clasei politice nu se poate face decât biologic, odată cu schimbarea generaţiilor de oameni care votează. Până atunci, o întrebare: cum se poate ca într-o ţară cu alegători curaţi să avem atâţia conducători murdari?
Anii vacilor slabe
Zilele trecute, reprezentantul in Romania al unui mare investitor german imi spunea ca ceea ce auzise in copilarie, sub forma de intelepciune populara in legatura cu Valahia - locul in care dracul si-ar fi intarcat copiii -, este adevarat.
Urma exemplul. In Germania, intreruperea, dintr-un motiv sau altul, a electricitatii, pe cap de locuitor, este de 20 de minute pe an. In Ungaria, de 150 de minute. In Romania, de 1.000 de minute. Fiecarui roman i se pune asadar pata neagra de zeci de ori mai mult decit nemtilor si ungurilor, in timp ce pretul platit pe kilowatt de noi este cel mai mare din Europa, in comparatie cu veniturile. I-am dat si eu neamtului o veste. In „Istoria Europei“, Norman Davis alcatuieste un catalog
de 300 de cuvinte, substantive comune si nume proprii, luate din limbile si culturile tuturor tarilor continentului. Puse laolalta, ele sugereaza oarecum Europa. In aceasta lista exista si citeva cuvinte romanesti, in original: moarte, Vlad, Cernauti.
Un raport neobisnuit a fost lansat recent de Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare, intitulat „Reprofesionalizarea Romaniei“ (Autori: Mircea Malita si Calin Georgescu). Din nici macar 100 de pagini, mai aflam o data
cit de rau stam. Dupa mai multe valuri de modernizare, de la Cuza Voda incoace, trecind inclusiv prin industrializarea fortata a lui Ceausescu, am ramas o societate predominant rurala, cu mentalitati feudale (inclusiv in politica, unde functioneaza perfect cuplul suzeran-vasal), dar - culmea! - si cu o agricultura neperfomanta. Una dintre cauzele principale ale inapoierii este subfinantarea cronica a sistemului de educatie sau distrugerea lui prin control ideologic. Asa se ajunge la subprofesionalizare si apoi la subdezvoltare. Nu mai sint nici fizicieni, chimisti sau umanisti, nici instalatori, zidari sau crescatori de vite care-si ispravesc cu bine si la timp treaba. Nici arte, nici meserii. UE si NATO nu ne vor putea ajuta prea mult in aceasta situatie, chiar daca ar dori.
Se pare ca presedintele si clasa politica au realizat dezastrul, cazind de acord asupra celor 6% din buget, alocate anual invatamintului. Marea Britanie, cu cele mai vechi si bune scoli din lume, de sute de ani, aloca si azi 8% pentru educatie, dintr-un buget de zeci de ori mai mare decit al Romaniei. A fost si la noi altfel, altadata. Au existat perioade de raspundere pentru viitorul natiunii, cu investitii in educatie si cu rezultate in progres. Autorii raportului le numesc: 1860-1916, 1920-1940, 1965-1980. Spiru Haret a emis in 1910 teza potrivit careia modernizarea educatiei isi arata roadele de-abia dupa 25-30 de ani, intr-un moment de inflorire a tarii. In 1864, Cuza reforma sistemul
scolar. Zece ani mai tirziu, o delegatie japoneza, lucrind pentru proiectul de modernizare a perioadei Meiji, vine in Romania sa se inspire din organizarea scolii elementare. In 1880, momentul Carol culege deja roadele momentului Cuza, dar are grija sa planteze seminte noi, prin investitii in liceele de tip clasic.
In 1910 urmeaza momentul Haret, cu cea mai profunda reforma a sistemului de educatie, atunci cind leul avea acoperire integrala in aur. 1935 este apogeul reformelor. Ocuparea unei catedre de liceu, in provincie, de doctori cu studii in Germania sau Franta este un moment public de rezonanta. Urmeaza degringolada o data cu prea multa politica, ideologie si control. La inceputul anilor ’60, in mod limitat si ultrasupravegheat, sistemul Haret este oarecum repus in drepturi. Dar in 1971 incepe declinul ireversibil, prin decizia altoirii marxism-leninismului specific cu butasii ideilor ciuce din Coreea de Nord. Prabusirea n-a fost oprita pina azi, cind Romania nu figureaza in nici unul din clasamentele de performante (in afara coruptiei sau a bolilor
cardiovasculare) ale lumii euroatlantice. Cu o generatie tinara sceptica sau dornica de emigrare, cu prea multi politicieni guralivi ineficienti si prea putini profesionisti ascultati, tocmai punem bazele unui nou deceniu al subdezvoltarii.
Urma exemplul. In Germania, intreruperea, dintr-un motiv sau altul, a electricitatii, pe cap de locuitor, este de 20 de minute pe an. In Ungaria, de 150 de minute. In Romania, de 1.000 de minute. Fiecarui roman i se pune asadar pata neagra de zeci de ori mai mult decit nemtilor si ungurilor, in timp ce pretul platit pe kilowatt de noi este cel mai mare din Europa, in comparatie cu veniturile. I-am dat si eu neamtului o veste. In „Istoria Europei“, Norman Davis alcatuieste un catalog
de 300 de cuvinte, substantive comune si nume proprii, luate din limbile si culturile tuturor tarilor continentului. Puse laolalta, ele sugereaza oarecum Europa. In aceasta lista exista si citeva cuvinte romanesti, in original: moarte, Vlad, Cernauti.
Un raport neobisnuit a fost lansat recent de Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare, intitulat „Reprofesionalizarea Romaniei“ (Autori: Mircea Malita si Calin Georgescu). Din nici macar 100 de pagini, mai aflam o data
cit de rau stam. Dupa mai multe valuri de modernizare, de la Cuza Voda incoace, trecind inclusiv prin industrializarea fortata a lui Ceausescu, am ramas o societate predominant rurala, cu mentalitati feudale (inclusiv in politica, unde functioneaza perfect cuplul suzeran-vasal), dar - culmea! - si cu o agricultura neperfomanta. Una dintre cauzele principale ale inapoierii este subfinantarea cronica a sistemului de educatie sau distrugerea lui prin control ideologic. Asa se ajunge la subprofesionalizare si apoi la subdezvoltare. Nu mai sint nici fizicieni, chimisti sau umanisti, nici instalatori, zidari sau crescatori de vite care-si ispravesc cu bine si la timp treaba. Nici arte, nici meserii. UE si NATO nu ne vor putea ajuta prea mult in aceasta situatie, chiar daca ar dori.
Se pare ca presedintele si clasa politica au realizat dezastrul, cazind de acord asupra celor 6% din buget, alocate anual invatamintului. Marea Britanie, cu cele mai vechi si bune scoli din lume, de sute de ani, aloca si azi 8% pentru educatie, dintr-un buget de zeci de ori mai mare decit al Romaniei. A fost si la noi altfel, altadata. Au existat perioade de raspundere pentru viitorul natiunii, cu investitii in educatie si cu rezultate in progres. Autorii raportului le numesc: 1860-1916, 1920-1940, 1965-1980. Spiru Haret a emis in 1910 teza potrivit careia modernizarea educatiei isi arata roadele de-abia dupa 25-30 de ani, intr-un moment de inflorire a tarii. In 1864, Cuza reforma sistemul
scolar. Zece ani mai tirziu, o delegatie japoneza, lucrind pentru proiectul de modernizare a perioadei Meiji, vine in Romania sa se inspire din organizarea scolii elementare. In 1880, momentul Carol culege deja roadele momentului Cuza, dar are grija sa planteze seminte noi, prin investitii in liceele de tip clasic.
In 1910 urmeaza momentul Haret, cu cea mai profunda reforma a sistemului de educatie, atunci cind leul avea acoperire integrala in aur. 1935 este apogeul reformelor. Ocuparea unei catedre de liceu, in provincie, de doctori cu studii in Germania sau Franta este un moment public de rezonanta. Urmeaza degringolada o data cu prea multa politica, ideologie si control. La inceputul anilor ’60, in mod limitat si ultrasupravegheat, sistemul Haret este oarecum repus in drepturi. Dar in 1971 incepe declinul ireversibil, prin decizia altoirii marxism-leninismului specific cu butasii ideilor ciuce din Coreea de Nord. Prabusirea n-a fost oprita pina azi, cind Romania nu figureaza in nici unul din clasamentele de performante (in afara coruptiei sau a bolilor
cardiovasculare) ale lumii euroatlantice. Cu o generatie tinara sceptica sau dornica de emigrare, cu prea multi politicieni guralivi ineficienti si prea putini profesionisti ascultati, tocmai punem bazele unui nou deceniu al subdezvoltarii.
Baronii din toate partidele refac împreună harta politică a României
Baronii locali şi gânditorii partidelor s-au apucat să redeseneze harta ţării. Votul uninominal adoptat în Parlament a fost, după unii, „partea uşoară“ a „primenirii“ sistemului
electoral. Adevărata bătălie se poartă acum, cu pixul în mână, pe împărţirea României în colegii uninominale. De abilitatea „desenatorilor“ politici depinde înzecirea şanselor electorale sau, dimpotrivă, îngroparea unor formaţiuni politice.
Întâlnirile sunt în toi: PD-L va discuta cu PSD, UDMR vrea să negocieze cu PNL. Fiecare partid îşi face în paralel simulări care să îi indice zonele electorale tari sau pe cele vulnerabile.
Negocierea se va traduce în voturi în cadrul comisiei speciale a Parlamentului unde se va decide forma finală a delimitării colegiilor. Aceasta va fi adoptată prin hotărâre de guvern, la 90 de zile de la intrarea în vigoarea a legii uninominalului. Unii dintre şefii filialelor PNL aproape că au terminat trasarea colegiilor.
Dan Ilie Morega de la Gorj ne-a declarat că a realizat o simulare, în urma căreia liberalii ar putea câştiga un mandat de parlamentar în plus
faţă de numărul actual. „Am ţinut cont de asemănările între localităţi pentru că nu se pot amesteca zona submontană cu cea de câmpie. Sunt alte tipuri de oameni, cu alte îndeletniciri”, a arătat Morega.
El a explicat că a împărţit Gorjul în şase colegii, iar oraşul Târgu Jiu în jumătate: „Zona de nord am împărţit-o în vest şi est, mai avem un colegiu din câteva localităţi, o parte din Târgul Jiu şi o alta alăturată unor suburbii şi alte două colegii în sud. Acolo, în sud, nu stăm bine, pentru că nu prea avem oameni cu credibilitate, şi nici în Târgu Jiu, unde PSD-ul e la el acasă”.
Morega mizează însă pe câştigarea la alegerile locale a 15 primării, ceea ce ar aduce liberalilor, în Gorj, două mandate de parlamentar. Deocamdată, el a recunoscut că negociază cu restul formaţiunilor politice.
UDMR rămâne fără 6 parlamentari
Introducerea votului uninominal creează probleme mari pentru UDMR, care, potrivit unor surse interne, riscă să rămână fără mandate de parlamentar în Arad, Baia Mare, Timiş şi Braşov. „Pierdem judeţele în care, după votul pe liste, câştigam oricum câteva mandate. Nu vom avea însă probleme în Harghita, Covasna şi Mureş”, susţin sursele citate.
Deputatul UDMR Mate Andras Levente, membru în Comisia juridică, ne-a precizat că Uniunea nu este, oricum, de acord cu multe prevederi ale legii uninominalului.
„Împărţirea pe colegii uninominale nu ne avantajează. Nu suntem de acord nici cu depunerea cauţiunii de cinci salarii minime la înscrierea în alegeri şi nici cu alegerea uninominală a şefilor Consiliilor Judeţene”, a spus Mate.
Info plus:
Negocieri
PD-L va negocia împărţirea colegiilor uninominale cu PSD, considerând că cele două partide sunt avantajate de uninominal. UDMR, dezavantajat de noul sistem de vot, va încerca să îşi sporească şansele cu ajutorul PNL.
„La simulare, am ţinut cont de asemănările între localităţi, pentru că nu se pot amesteca zona submontană cu cea de câmpie. Sunt alte tipuri de oameni, cu alte îndeletniciri” - Dan Ilie Morega, preşedinte PNL Gorj
„Împărţirea pe colegii uninominale nu ne avantajează” - Mate Andras Levente, deputat UDMR
electoral. Adevărata bătălie se poartă acum, cu pixul în mână, pe împărţirea României în colegii uninominale. De abilitatea „desenatorilor“ politici depinde înzecirea şanselor electorale sau, dimpotrivă, îngroparea unor formaţiuni politice.
Întâlnirile sunt în toi: PD-L va discuta cu PSD, UDMR vrea să negocieze cu PNL. Fiecare partid îşi face în paralel simulări care să îi indice zonele electorale tari sau pe cele vulnerabile.
Negocierea se va traduce în voturi în cadrul comisiei speciale a Parlamentului unde se va decide forma finală a delimitării colegiilor. Aceasta va fi adoptată prin hotărâre de guvern, la 90 de zile de la intrarea în vigoarea a legii uninominalului. Unii dintre şefii filialelor PNL aproape că au terminat trasarea colegiilor.
Dan Ilie Morega de la Gorj ne-a declarat că a realizat o simulare, în urma căreia liberalii ar putea câştiga un mandat de parlamentar în plus
faţă de numărul actual. „Am ţinut cont de asemănările între localităţi pentru că nu se pot amesteca zona submontană cu cea de câmpie. Sunt alte tipuri de oameni, cu alte îndeletniciri”, a arătat Morega.
El a explicat că a împărţit Gorjul în şase colegii, iar oraşul Târgu Jiu în jumătate: „Zona de nord am împărţit-o în vest şi est, mai avem un colegiu din câteva localităţi, o parte din Târgul Jiu şi o alta alăturată unor suburbii şi alte două colegii în sud. Acolo, în sud, nu stăm bine, pentru că nu prea avem oameni cu credibilitate, şi nici în Târgu Jiu, unde PSD-ul e la el acasă”.
Morega mizează însă pe câştigarea la alegerile locale a 15 primării, ceea ce ar aduce liberalilor, în Gorj, două mandate de parlamentar. Deocamdată, el a recunoscut că negociază cu restul formaţiunilor politice.
UDMR rămâne fără 6 parlamentari
Introducerea votului uninominal creează probleme mari pentru UDMR, care, potrivit unor surse interne, riscă să rămână fără mandate de parlamentar în Arad, Baia Mare, Timiş şi Braşov. „Pierdem judeţele în care, după votul pe liste, câştigam oricum câteva mandate. Nu vom avea însă probleme în Harghita, Covasna şi Mureş”, susţin sursele citate.
Deputatul UDMR Mate Andras Levente, membru în Comisia juridică, ne-a precizat că Uniunea nu este, oricum, de acord cu multe prevederi ale legii uninominalului.
„Împărţirea pe colegii uninominale nu ne avantajează. Nu suntem de acord nici cu depunerea cauţiunii de cinci salarii minime la înscrierea în alegeri şi nici cu alegerea uninominală a şefilor Consiliilor Judeţene”, a spus Mate.
Info plus:
Negocieri
PD-L va negocia împărţirea colegiilor uninominale cu PSD, considerând că cele două partide sunt avantajate de uninominal. UDMR, dezavantajat de noul sistem de vot, va încerca să îşi sporească şansele cu ajutorul PNL.
„La simulare, am ţinut cont de asemănările între localităţi, pentru că nu se pot amesteca zona submontană cu cea de câmpie. Sunt alte tipuri de oameni, cu alte îndeletniciri” - Dan Ilie Morega, preşedinte PNL Gorj
„Împărţirea pe colegii uninominale nu ne avantajează” - Mate Andras Levente, deputat UDMR
Cartelul insulinei, amendat cu 22 de milioane de euro
Ministerul Sanatatii si patru companii din domeniul sanitar au incalcat Legea concurentei si au primit cea mai mare penalizare acordata vreodata pentru acest delict. Aparitia „cartelului insulinei“ a fost posibila dupa ce Ministerul Sanatatii a renuntat la licitatii pentru programele nationale.
Consiliul Concurentei a amendat cu peste 22 de milioane de euro patru companii din industria farmaceutica intre care exista o intelegere anticoncurentiala pe piata insulinei din Romania, precizeaza un comunicat al institutiei.
Motivul amenzii primite de companiile Eli Lilly Export SA, Relad Pharma SRL si Mediplus Exim SRL si SC A&A Medical SRL a fost acela ca in urma unei investigatii pe piata insulinei autoritatea romana pentru concurenta a constatat ca intre producatorul Eli Lilly Export SA si cei trei distribuitori a fost incheiata o intelegere anticoncurentiala avind ca scop impartirea portofoliului de produse pentru diabet ale societatii producatoare. Drept urmare, Consiliul Concurentei a decis sanctionarea partilor implicate, impartind amenzi de 3,8 milioane de lei pentru Eli Lilly Export, 4,3 milioane de lei pentru A&A Medical, 26,3 milioane de lei pentru Relad Pharma si cea mai mare, de 49,2 milioane de lei, pentru Mediplus Exim.
Consiliul Concurentei a constatat, cu ocazia investigatiei, si faptul ca Ministerul Sanatatii Publice a incalcat Legea Concurentei. Ministerul nu s-a ostenit sa organizeze licitatii anuale pentru realizarea Programului National pentru Diabet
in perioada 2004-2006, eliminind concurenta pe piata insulinei din Romania. Paradoxal este insa faptul ca, desi a amendat firme private, Consiliul Concurentei nu are voie sa sanctioneze in nici un fel ministerul. Acest lucru este posibil deoarece articolului 9 din Legea concurentei stipuleaza doar delictul „organelor administratiei publice centrale sau locale“ de a restringe concurenta, fara a preciza insa nimic despre vreo pedeapsa care ar putea fi aplicata institutiilor statului, in cazul in care acestea incalca legea. Decizia Consiliului Concurentei, care va fi publicata pe site-ul institutiei, poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in termen de 30 de zile de la comunicare.
In luna iunie a anului trecut, Cotidianul descria sistemul prin care baietii destepti din Sanatate, printre care si trei distribuitori amendati ieri de Consiliul Concurentei, in complicitate cu Ministerul Sanatatii si cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, au reusit sa monopolizeze piata de medicamente destinate anumitor afectiuni. Astfel, in anul 2003, pentru tratamentul unor boli, cum ar fi cancerul
, diabetul, SIDA, TBC sau tratamentul
prin dializa al bolnavilor de rinichi, s-au organizat o serie de licitatii la nivel national. Aceste contracte insemnau practic bani siguri pentru cei care livrau medicamentele, deoarece bolnavii carora le erau destinate nu se vindecau (exceptie facind suferinzii de TBC), viata lor insa depinzind de acest tratament. Afacerea a fost spectaculoasa pentru firmele care au cistigat atunci astfel de contracte, deoarece pina in prezent nu s-au mai desfasurat asemenea licitatii. Medicamentele si materialele sanitare au fost achizitionate pentru anii urmatori prin incheierea de acte aditionale, numai ca valoarea acestora a ajuns sa fie si de citeva mii de ori mai mare decit a contractelor initiale.
In 2007, o tentativa timida de reluare a licitatiilor respective a fost blocata mai intii de contestatiile unei firme ce era avantajata de prelungirea sistemului de acte aditionale. Ulterior, Casa de Asigurari a anulat definitiv licitatiile. Motivul anularii, asa cum ne-a fost comunicat de CNAS la vremea respectiva, a fost ca, in timp ce licitatiile erau suspendate, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a initiat doua acte normative care „au creat conditii obiective ce impuneau anularea licitatiilor“. Cele doua acte normative invocate de CNAS reprezinta un ordin de ministru si o hotarire de guvern. Ordinul de ministru modifica preturile medicamentelor pentru anul 2007, ceea ce insemna ca automat cerintele din caietele de sarcini pentru licitatii nu mai erau valabile, iar Hotarirea de Guvern spunea ca medicamentele pentru diabetici, cum este si insulina, si cele impotriva cancerului se pot vinde in orice farmacie, ceea ce inseamna ca nu mai erau necesare alte licitatii pentru aceste produse. Cu alte cuvinte, pentru aceste doua programe, banii nu au mai mers de la CNAS catre distribuitori, ci direct catre farmacii. Pierderile au fost nesemnificative pentru „baietii destepti“. Doi din distribuitorii sanctionati de Consiliul Concurentei detin si lanturi de farmacii: compania
Mediplus face parte din acelasi grup de firme ce detine lantul de farmacii Sensiblu, iar grupul de firme Relad are lantul de farmacii City Pharma.
Daca in domeniul pietei insulinei Consiliul Concurentei a aplicat amenzi colosale, pentru celelalte programe nationale in care conditiile de functionare a pietei erau asemanatoare nu a luat nici o decizie. Exceptie face o investigatie asupra programului de oncologie, soldata cu constatarea unor nereguli, dar si cu decizia de inchidere a cazului.
Vin contestatiile
„Vom contesta decizia Consiliului Concurentei, iar astazi vom emite un comunicat oficial, dupa o intilnire cu avocatii nostri“, ne-au comunicat reprezentantii firmei Mediplus. „Sintem surprinsi de aceasta decizie, dar asteptam instiintarea oficiala si motivarea ei, iar dupa aceea vom estima daca e cazul sa o atacam sau nu“, ne-a declarat Daniel Popescu, corporate affairs manager
pentru Romania si Europa de Sud-Est al Eli Lilly.
Consiliul Concurentei a amendat cu peste 22 de milioane de euro patru companii din industria farmaceutica intre care exista o intelegere anticoncurentiala pe piata insulinei din Romania, precizeaza un comunicat al institutiei.
Motivul amenzii primite de companiile Eli Lilly Export SA, Relad Pharma SRL si Mediplus Exim SRL si SC A&A Medical SRL a fost acela ca in urma unei investigatii pe piata insulinei autoritatea romana pentru concurenta a constatat ca intre producatorul Eli Lilly Export SA si cei trei distribuitori a fost incheiata o intelegere anticoncurentiala avind ca scop impartirea portofoliului de produse pentru diabet ale societatii producatoare. Drept urmare, Consiliul Concurentei a decis sanctionarea partilor implicate, impartind amenzi de 3,8 milioane de lei pentru Eli Lilly Export, 4,3 milioane de lei pentru A&A Medical, 26,3 milioane de lei pentru Relad Pharma si cea mai mare, de 49,2 milioane de lei, pentru Mediplus Exim.
Consiliul Concurentei a constatat, cu ocazia investigatiei, si faptul ca Ministerul Sanatatii Publice a incalcat Legea Concurentei. Ministerul nu s-a ostenit sa organizeze licitatii anuale pentru realizarea Programului National pentru Diabet
in perioada 2004-2006, eliminind concurenta pe piata insulinei din Romania. Paradoxal este insa faptul ca, desi a amendat firme private, Consiliul Concurentei nu are voie sa sanctioneze in nici un fel ministerul. Acest lucru este posibil deoarece articolului 9 din Legea concurentei stipuleaza doar delictul „organelor administratiei publice centrale sau locale“ de a restringe concurenta, fara a preciza insa nimic despre vreo pedeapsa care ar putea fi aplicata institutiilor statului, in cazul in care acestea incalca legea. Decizia Consiliului Concurentei, care va fi publicata pe site-ul institutiei, poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in termen de 30 de zile de la comunicare.
In luna iunie a anului trecut, Cotidianul descria sistemul prin care baietii destepti din Sanatate, printre care si trei distribuitori amendati ieri de Consiliul Concurentei, in complicitate cu Ministerul Sanatatii si cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, au reusit sa monopolizeze piata de medicamente destinate anumitor afectiuni. Astfel, in anul 2003, pentru tratamentul unor boli, cum ar fi cancerul
, diabetul, SIDA, TBC sau tratamentul
prin dializa al bolnavilor de rinichi, s-au organizat o serie de licitatii la nivel national. Aceste contracte insemnau practic bani siguri pentru cei care livrau medicamentele, deoarece bolnavii carora le erau destinate nu se vindecau (exceptie facind suferinzii de TBC), viata lor insa depinzind de acest tratament. Afacerea a fost spectaculoasa pentru firmele care au cistigat atunci astfel de contracte, deoarece pina in prezent nu s-au mai desfasurat asemenea licitatii. Medicamentele si materialele sanitare au fost achizitionate pentru anii urmatori prin incheierea de acte aditionale, numai ca valoarea acestora a ajuns sa fie si de citeva mii de ori mai mare decit a contractelor initiale.
In 2007, o tentativa timida de reluare a licitatiilor respective a fost blocata mai intii de contestatiile unei firme ce era avantajata de prelungirea sistemului de acte aditionale. Ulterior, Casa de Asigurari a anulat definitiv licitatiile. Motivul anularii, asa cum ne-a fost comunicat de CNAS la vremea respectiva, a fost ca, in timp ce licitatiile erau suspendate, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a initiat doua acte normative care „au creat conditii obiective ce impuneau anularea licitatiilor“. Cele doua acte normative invocate de CNAS reprezinta un ordin de ministru si o hotarire de guvern. Ordinul de ministru modifica preturile medicamentelor pentru anul 2007, ceea ce insemna ca automat cerintele din caietele de sarcini pentru licitatii nu mai erau valabile, iar Hotarirea de Guvern spunea ca medicamentele pentru diabetici, cum este si insulina, si cele impotriva cancerului se pot vinde in orice farmacie, ceea ce inseamna ca nu mai erau necesare alte licitatii pentru aceste produse. Cu alte cuvinte, pentru aceste doua programe, banii nu au mai mers de la CNAS catre distribuitori, ci direct catre farmacii. Pierderile au fost nesemnificative pentru „baietii destepti“. Doi din distribuitorii sanctionati de Consiliul Concurentei detin si lanturi de farmacii: compania
Mediplus face parte din acelasi grup de firme ce detine lantul de farmacii Sensiblu, iar grupul de firme Relad are lantul de farmacii City Pharma.
Daca in domeniul pietei insulinei Consiliul Concurentei a aplicat amenzi colosale, pentru celelalte programe nationale in care conditiile de functionare a pietei erau asemanatoare nu a luat nici o decizie. Exceptie face o investigatie asupra programului de oncologie, soldata cu constatarea unor nereguli, dar si cu decizia de inchidere a cazului.
Vin contestatiile
„Vom contesta decizia Consiliului Concurentei, iar astazi vom emite un comunicat oficial, dupa o intilnire cu avocatii nostri“, ne-au comunicat reprezentantii firmei Mediplus. „Sintem surprinsi de aceasta decizie, dar asteptam instiintarea oficiala si motivarea ei, iar dupa aceea vom estima daca e cazul sa o atacam sau nu“, ne-a declarat Daniel Popescu, corporate affairs manager
pentru Romania si Europa de Sud-Est al Eli Lilly.
Despăgubire de 500.000 euro câştigată de un fost deţinut politic
Instanţa supremă a decis la începutul acestui an acordarea de daune materiale şi morale pentru Lucian Orăşel, încarcerat timp de opt ani în perioada comunistă.
Profesorul dr. Lucian Orăşel a câştigat la Curtea Supremă 500.000 de euro daune morale pentru cei opt ani de temniţă făcuţi în România comunistă. Sentinţa a rămas definitivă după ce statul român, prin Ministerul Finanţelor, a formulat tardiv recursul. Lucian Orăşel a fost cel mai tânăr deţinut politic, fiind săltat de pe stradă şi încarcerat la numai 17 ani. Părinţii săi au murit în temniţele comuniste.
Lucian Orăşel a fost condamnat în 1957 de Tribunalul Militar "Negru Vodă" din Bucureşti la 10 ani de temniţă grea pentru agitaţie publică împotriva orânduirii socialiste. "Nu aveam nici măcar 18 ani când am fost condamnat, eram încă elev la liceu", ne-a povestit Lucian Orăşel. De altfel, generalul (r) Constantin Lăţea, fost coleg de celulă cu tânărul arestat, şi-a amintit în memorii despre Orăşel ca fiind cel mai tânăr deţinut politic pe care l-a avut România.
Anterior arestării, tatăl şi fratele au fost ridicaţi şi dispăruţi în sistemul
penitenciar din România comunistă, iar mama a fost deportată în Bărăgan. "Am fost anchetat timp de un an de zile în subsolurile Ministerului de Interne al PCR de un locotenent care şi astăzi mai trăieşte.
Până am fost condamnat definitiv m-au ţinut la închisoarea Securităţii din Calea Plevnei (Malmaison), apoi la Fortul subteran Jilava", a rememorat Lucian Orăşel. Acuzaţia de agitaţia publică, reţinută de rechizitoriu, i se trăgea de la faptul că a depus un memoriu la Ambasada SUA în care protesta faţă de abuzurile comuniştilor instalaţi la putere. El a executat în total opt ani de închisoare, cea mai mare parte la Gherla.
Anchetatorii băteau cu zâmbetul pe buze
"Cea mai grea perioadă de detenţie a fost cea de izolare la celebra carceră Zarca de la Gherla", şi-a amintit Lucian Orăşel. "Mi s-a interzis să muncesc în închisoare. Eram slăbit de lipsa mâncării, doar o bucată de pâine sub 90 de grame la fiecare patru zile şi fără asistenţă medicală. Nu ştiu cum de am rezistat. A fost o minune că mai eram întreg în 15 august 1964, când am fost eliberat", spune Lucian Orăşel.
Este convins însă că Dumnezeu l-a iubit. Nu uită nici acum, după 40 de ani de la eliberare, celula 79. "Era o regulă. Când se auzea uşa, trebuia să ne întoarcem cu faţa la peretele celulei din spate. Gardienii ne puneau ochelari maţi metalici şi ne duceau în sala de anchete", rememorează cel care acum a obţinut în premieră o sentinţă judecătorească privind ororile comunismului. Despre anchetatori? Mai nimic. Doar că… întotdeauna erau câte doi şi "ne băteau cu zâmbetul pe buze".
Înfiat de sora episcopului Schubert
Fostul deţinut ne-a povestit că şansa sa a fost că în ultimii doi ani de închisoare l-a cunoscut pe monseniorul Iosif Schubert, parohul Catedralei catolice "Sfântul Iosif", consacrat clandestin drept episcop şi arestat în „lotul spionilor Vaticanului".
Timp de un an de zile, Securitatea i-a stabilit domiciliul forţat la Timişul de Sus, unde avea domiciliu forţat şi episcopul Schubert. "Auzisem mai multe zvonuri despre moartea tatălui meu şi a fratelui meu, dar atunci am aflat oficial", ne-a mai povestit cel mai tânăr deţinut politic. El a fost înfiat de sora monseniorului, şi astfel a reuşit să părăsească România şi a primit statutul de refugiat politic în SUA.
A obţinut titul de Master of Business Administration and Government şi doctor la Universitatea Harvard în domeniul politicilor economice guvernamentale şi relaţiilor economice internaţionale. Tatăl său l-a învăţat să lupte până la capăt. "El mi-a spus că sistemul comunist este rău".
Profesorul dr. Lucian Orăşel a câştigat la Curtea Supremă 500.000 de euro daune morale pentru cei opt ani de temniţă făcuţi în România comunistă. Sentinţa a rămas definitivă după ce statul român, prin Ministerul Finanţelor, a formulat tardiv recursul. Lucian Orăşel a fost cel mai tânăr deţinut politic, fiind săltat de pe stradă şi încarcerat la numai 17 ani. Părinţii săi au murit în temniţele comuniste.
Lucian Orăşel a fost condamnat în 1957 de Tribunalul Militar "Negru Vodă" din Bucureşti la 10 ani de temniţă grea pentru agitaţie publică împotriva orânduirii socialiste. "Nu aveam nici măcar 18 ani când am fost condamnat, eram încă elev la liceu", ne-a povestit Lucian Orăşel. De altfel, generalul (r) Constantin Lăţea, fost coleg de celulă cu tânărul arestat, şi-a amintit în memorii despre Orăşel ca fiind cel mai tânăr deţinut politic pe care l-a avut România.
Anterior arestării, tatăl şi fratele au fost ridicaţi şi dispăruţi în sistemul
penitenciar din România comunistă, iar mama a fost deportată în Bărăgan. "Am fost anchetat timp de un an de zile în subsolurile Ministerului de Interne al PCR de un locotenent care şi astăzi mai trăieşte.
Până am fost condamnat definitiv m-au ţinut la închisoarea Securităţii din Calea Plevnei (Malmaison), apoi la Fortul subteran Jilava", a rememorat Lucian Orăşel. Acuzaţia de agitaţia publică, reţinută de rechizitoriu, i se trăgea de la faptul că a depus un memoriu la Ambasada SUA în care protesta faţă de abuzurile comuniştilor instalaţi la putere. El a executat în total opt ani de închisoare, cea mai mare parte la Gherla.
Anchetatorii băteau cu zâmbetul pe buze
"Cea mai grea perioadă de detenţie a fost cea de izolare la celebra carceră Zarca de la Gherla", şi-a amintit Lucian Orăşel. "Mi s-a interzis să muncesc în închisoare. Eram slăbit de lipsa mâncării, doar o bucată de pâine sub 90 de grame la fiecare patru zile şi fără asistenţă medicală. Nu ştiu cum de am rezistat. A fost o minune că mai eram întreg în 15 august 1964, când am fost eliberat", spune Lucian Orăşel.
Este convins însă că Dumnezeu l-a iubit. Nu uită nici acum, după 40 de ani de la eliberare, celula 79. "Era o regulă. Când se auzea uşa, trebuia să ne întoarcem cu faţa la peretele celulei din spate. Gardienii ne puneau ochelari maţi metalici şi ne duceau în sala de anchete", rememorează cel care acum a obţinut în premieră o sentinţă judecătorească privind ororile comunismului. Despre anchetatori? Mai nimic. Doar că… întotdeauna erau câte doi şi "ne băteau cu zâmbetul pe buze".
Înfiat de sora episcopului Schubert
Fostul deţinut ne-a povestit că şansa sa a fost că în ultimii doi ani de închisoare l-a cunoscut pe monseniorul Iosif Schubert, parohul Catedralei catolice "Sfântul Iosif", consacrat clandestin drept episcop şi arestat în „lotul spionilor Vaticanului".
Timp de un an de zile, Securitatea i-a stabilit domiciliul forţat la Timişul de Sus, unde avea domiciliu forţat şi episcopul Schubert. "Auzisem mai multe zvonuri despre moartea tatălui meu şi a fratelui meu, dar atunci am aflat oficial", ne-a mai povestit cel mai tânăr deţinut politic. El a fost înfiat de sora monseniorului, şi astfel a reuşit să părăsească România şi a primit statutul de refugiat politic în SUA.
A obţinut titul de Master of Business Administration and Government şi doctor la Universitatea Harvard în domeniul politicilor economice guvernamentale şi relaţiilor economice internaţionale. Tatăl său l-a învăţat să lupte până la capăt. "El mi-a spus că sistemul comunist este rău".
Lovitura de Sinod
Surpriza de proportii: rivalul Patriarhului a fost ales mitropolit al Moldovei * IPS Teofan a intrat pe ultima suta de metri in cursa si i-a invins pe favoritii lui PF Daniel, PS Casian si PS Ioan
Alegerile pentru Mitropolia Moldovei desfasurate in prima zi a lucrarilor Sfantului Sinod, de la Palatul Patriarhiei, s-au incheiat cu o surpriza de proportii. Capii Bisericii Ortodoxe Romane l-au ales mitropolit al Moldovei pe IPS Teofan. Actualul mitropolit al Olteniei, discipol al fostului Patriarh Teoctist, este reprezentant al curentului traditionalist din Biserica, opus celui de deschidere, ecumenic, promovat de PF Daniel. Rezultatul de ieri reface echilibrul intre cele doua curente din BOR. Surpriza este cu atat mai mare cu cat IPS Teofan a intrat in lupta contra lui PS Casian si PS Ioan, favoritii Patriarhului. Candidatura mitropolitului Olteniei a aparut imediat dupa atacul nemaiintalnit la adresa Patriarhului lansat in urma acuzatiilor de frauda de la alegerile preliminare de la Iasi si a modificarii Statutului BOR prin introducerea controversatei litere "s".
Sedinta Sfantului Sinod a fost una extrem de lunga si de tensionata. Situatia a fost cauzata de alegerile preliminare de la Iasi in urma carora au fost desemnati drept candidati PS Casian si PS Ioan. Asupra acestui scrutin au fost formulate mai multe suspiciuni de frauda. Dupa cum ZIUA a dezvaluit in premiera, un grup de peste 500 de intelectuali, care l-a desemnat in Adunarea Eparhiala de la Iasi drept candidat pe episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iasilor PS Calinic Botosaneanul, a acuzat faptul ca Sinodul Mitropolitan de la Iasi nu a tinut cont de aceasta propunere. De altfel, insusi PS Calinic a facut o contestatie prin care reclama
modul in care a fost eliminat de pe lista cu candidati. In sedinta de ieri, doi inalti ierarhi au adus in atentia Sfantului Sinod posibila frauda de la Iasi. Este vorba despre IPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului si despre IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei. Cei doi au anuntat, in cadrul Sfantului Sinod, existenta contestatiei lui PS Calinic si au citit raportul prezentat juristului Bisericii Ortodoxe Romane prezentat ieri de ZIUA. Nici IPS Bartolomeu Anania, nici IPS Teofan nu au cerut insa anularea alegerilor preliminare sau punerea pe lista cu candidati a lui PS Calinic, ca o masura corectiva, lasand acest lucru la latitudinea Santului Sinod.
Denuntarea alegerilor de la Iasi
Cert este ca actiunile celor doi inalti ierarhi au determinat prelungirea sedintei cu cateva ore, provocand discutii intre membrii Sinodului privind posibila frauda. Interesant este ca la scurt timp dupa ce IPS Bartolomeu Anania si IPS Teofan au atras atentia asupra existentei contestatiei si a raportului, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Constantin Stoica, a anuntat ca Sfantul Sinod va lua in discutie daca mai sunt necesare alte nominalizari pe langa cele formulate deja pentru scaunele
vacante de la episcopiile nou infiintate, dar mai ales de la cel al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Constantin Stoica a precizat ca ar putea fi facute una sau doua propuneri in acest sens. In realitate, Sfantul Sinod a incercat sa rezolve problema contestarii alegerilor preliminare de la Iasi. Astfel, Sinodul a avut la dispozitie trei variante. Fie sa il includa pe PS Calinic pe lista candidatilor propusi de Sfantul Sinod, conform noului Statut, fie sa ii aprobe contestatia acestuia, adica sa accepte lista Adunarii Eparhiale reprezentata de cei peste 500 de intelectuali care l-au propus pe episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iasilor. Cea de-a treia varianta era anularea alegerilor preliminare de la Iasi si reluarea lor.
Cursa in patru
In cele din urma, inaltii ierarhi au decis, in jurul orei 17.30, ca PS Calinic, dar si IPS Teofan, sa fie inclusi pe lista de candidati pentru scaunul mitropolitan din partea Sfantului Sinod. Astfel, cei doi au intrat in cursa alaturi de PS Casian si PS Ioan. In urma votului, IPS Teofan a adunat 20 de voturi, PS Casian 16, PS Ioan 7, iar PS Calinic 2. In aceste conditii s-a organizat un al doilea tur de scrutin, intre IPS Teofan si PS Casian. Castigator a fost desemnat IPS Teofan cu 32 de voturi.
Pe de alta parte, la un anumit moment al sedintei a existat o propunere destul de bizara care a provocat rumoare in plenul Sfantului Sinod. PS Vincentiu Ploiesteanu, secretarul Sfantului Sinod, a propus ca PS Calinic Botosaneanul sa fie numit presedintele comisiei de numarare a voturilor pentru functiile vacante. Inclusiv pentru cea de Mitropolit al Moldovei si Bucovinei. PS Calinic a refuzat insa propunerea, precizand ca a fost ales sa candideze si nu sa numere voturile.
Litera "s" se discuta azi
In sedinta de astazi, Sfantul Sinod va dezbate completarile facute la Statutul Bisericii Ortodoxe Romane prin care Patriarhul a obtinut puteri ce ii confera dreptul de a controla manastirile din tara, inclusiv averile acestora. Este vorba despre litera "s" care a fost introdusa la articolul 26, fara aprobarea Sfantului Sinod. Printre cei care contesta aceasta adaugire se numara IPS Bartolomeu Anania, acesta cerand de altfel eliminarea paragrafului.
Contestatia lui Calinic
In contestatia sa, PS Calinic arata ca a fost incalcat dreptul clericilor si mirenilor din Adunarea Eparhiala de a-si formula propuneri pentru candidatii doriti. Desi Adunarea Eparhiala l-a desemnat cu 22 de voturi drept candidat, PS Calinic a fost inlaturat de pe lista de catre Sinodul Mitropolitan care deja isi avea anuntati cei doi candidati: PS Casian si PS Ioan.
PS Calinic a aratat ca Adunarea Eparhiala avea dreptul de a propune propriii candidati pentru alegerile finale, acest for bisericesc reprezentand pozitia mirenilor din eparhia vacantata. PS Calinic sustine in contestatia sa ca Sinodul Mitropolitan, forul suprem din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, a interpretat intr-un mod discutabil articolul care dadea dreptul Adunarii Eparhiale de a-si desemna candidatul. Astfel, PS Calinic a fost scos de pe lista preliminara, trimisa Sfantului Sinod, in favoarea PS Casian, un apropiat al PF Daniel, si PS Ioan. In finalul contestatiei, PS Calinic a amintit faptul ca el cunoaste mult mai bine decat ceilalti doi candidati problemele cu care se confrunta Mitropolia Moldovei si Bucovinei. In acest sens, PS Calinic a intrebat retoric cum au reusit un episcop din Harghita si Covasna si unul din Galati si Braila sa stie indeaproape problemele celor 1200 de parohii si a celor 100 de manastiri si schituri din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, care cuprinde judetele Iasi, Suceava, Botosani, Neamt, Vaslui si Bacau. Contestatia lui PS Calinic a fost confirmata de raportul intocmit de un jurist din structurile Bisericii Ortodoxe Romane. Raport ce a fost citit ieri in sedinta Sfantului Sinod.
Zece ierarhi pentru sapte scaune
Pe langa desemnarea noului Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, tot ieri, Sfantul Sinod a avut de ales ierarhii care sa ocupe celelalte posturi vacante.
Este vorba despre episcopul Tulcei, episcopul Slatinei, episcopul Salajului, episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei, episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Spaniei si Portugaliei, episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Europei de Nord si episcopul Episcopiei Ortodoxe a Australiei si Noii Zeelande.
Pentru cele sapte scaune vacante au candidat zece ierarhi. Astfel, PS Sebastian Ilfoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor si PS Corneliu Barladeanu, arhiereu vicar al Episcopiei Husilor, au candidat pentru scaunul de episcop al Slatinei. PS Petroniu Salajanul, arhiereu vicar al Episcopiei Oradei, si PS Irineu Bistriteanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, au fost contracandidati la scaunul de Episcop al Salajului. PS Siluan Marsilianul, episcop vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, a candidat pentru scaunul vacant de episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei. Arhimandritul Mihail Filimon, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Bucurestilor, a candidat pentru scaunul vacant de episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane pentru Australia si Noua Zeelanda. Preacuviosul protosinghel Macarie Dragoi a candidat pentru scaunul de episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane pentru Europa de Nord, iar Preacuviosul Parinte Arhimandrit Timotei Lauran a candidat pentru scaunul vacant de episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane din Spania si Portugalia. In editia de astazi vom prezenta rezultatele finale.
Alegerile pentru Mitropolia Moldovei desfasurate in prima zi a lucrarilor Sfantului Sinod, de la Palatul Patriarhiei, s-au incheiat cu o surpriza de proportii. Capii Bisericii Ortodoxe Romane l-au ales mitropolit al Moldovei pe IPS Teofan. Actualul mitropolit al Olteniei, discipol al fostului Patriarh Teoctist, este reprezentant al curentului traditionalist din Biserica, opus celui de deschidere, ecumenic, promovat de PF Daniel. Rezultatul de ieri reface echilibrul intre cele doua curente din BOR. Surpriza este cu atat mai mare cu cat IPS Teofan a intrat in lupta contra lui PS Casian si PS Ioan, favoritii Patriarhului. Candidatura mitropolitului Olteniei a aparut imediat dupa atacul nemaiintalnit la adresa Patriarhului lansat in urma acuzatiilor de frauda de la alegerile preliminare de la Iasi si a modificarii Statutului BOR prin introducerea controversatei litere "s".
Sedinta Sfantului Sinod a fost una extrem de lunga si de tensionata. Situatia a fost cauzata de alegerile preliminare de la Iasi in urma carora au fost desemnati drept candidati PS Casian si PS Ioan. Asupra acestui scrutin au fost formulate mai multe suspiciuni de frauda. Dupa cum ZIUA a dezvaluit in premiera, un grup de peste 500 de intelectuali, care l-a desemnat in Adunarea Eparhiala de la Iasi drept candidat pe episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iasilor PS Calinic Botosaneanul, a acuzat faptul ca Sinodul Mitropolitan de la Iasi nu a tinut cont de aceasta propunere. De altfel, insusi PS Calinic a facut o contestatie prin care reclama
modul in care a fost eliminat de pe lista cu candidati. In sedinta de ieri, doi inalti ierarhi au adus in atentia Sfantului Sinod posibila frauda de la Iasi. Este vorba despre IPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului si despre IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei. Cei doi au anuntat, in cadrul Sfantului Sinod, existenta contestatiei lui PS Calinic si au citit raportul prezentat juristului Bisericii Ortodoxe Romane prezentat ieri de ZIUA. Nici IPS Bartolomeu Anania, nici IPS Teofan nu au cerut insa anularea alegerilor preliminare sau punerea pe lista cu candidati a lui PS Calinic, ca o masura corectiva, lasand acest lucru la latitudinea Santului Sinod.
Denuntarea alegerilor de la Iasi
Cert este ca actiunile celor doi inalti ierarhi au determinat prelungirea sedintei cu cateva ore, provocand discutii intre membrii Sinodului privind posibila frauda. Interesant este ca la scurt timp dupa ce IPS Bartolomeu Anania si IPS Teofan au atras atentia asupra existentei contestatiei si a raportului, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Constantin Stoica, a anuntat ca Sfantul Sinod va lua in discutie daca mai sunt necesare alte nominalizari pe langa cele formulate deja pentru scaunele
vacante de la episcopiile nou infiintate, dar mai ales de la cel al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Constantin Stoica a precizat ca ar putea fi facute una sau doua propuneri in acest sens. In realitate, Sfantul Sinod a incercat sa rezolve problema contestarii alegerilor preliminare de la Iasi. Astfel, Sinodul a avut la dispozitie trei variante. Fie sa il includa pe PS Calinic pe lista candidatilor propusi de Sfantul Sinod, conform noului Statut, fie sa ii aprobe contestatia acestuia, adica sa accepte lista Adunarii Eparhiale reprezentata de cei peste 500 de intelectuali care l-au propus pe episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iasilor. Cea de-a treia varianta era anularea alegerilor preliminare de la Iasi si reluarea lor.
Cursa in patru
In cele din urma, inaltii ierarhi au decis, in jurul orei 17.30, ca PS Calinic, dar si IPS Teofan, sa fie inclusi pe lista de candidati pentru scaunul mitropolitan din partea Sfantului Sinod. Astfel, cei doi au intrat in cursa alaturi de PS Casian si PS Ioan. In urma votului, IPS Teofan a adunat 20 de voturi, PS Casian 16, PS Ioan 7, iar PS Calinic 2. In aceste conditii s-a organizat un al doilea tur de scrutin, intre IPS Teofan si PS Casian. Castigator a fost desemnat IPS Teofan cu 32 de voturi.
Pe de alta parte, la un anumit moment al sedintei a existat o propunere destul de bizara care a provocat rumoare in plenul Sfantului Sinod. PS Vincentiu Ploiesteanu, secretarul Sfantului Sinod, a propus ca PS Calinic Botosaneanul sa fie numit presedintele comisiei de numarare a voturilor pentru functiile vacante. Inclusiv pentru cea de Mitropolit al Moldovei si Bucovinei. PS Calinic a refuzat insa propunerea, precizand ca a fost ales sa candideze si nu sa numere voturile.
Litera "s" se discuta azi
In sedinta de astazi, Sfantul Sinod va dezbate completarile facute la Statutul Bisericii Ortodoxe Romane prin care Patriarhul a obtinut puteri ce ii confera dreptul de a controla manastirile din tara, inclusiv averile acestora. Este vorba despre litera "s" care a fost introdusa la articolul 26, fara aprobarea Sfantului Sinod. Printre cei care contesta aceasta adaugire se numara IPS Bartolomeu Anania, acesta cerand de altfel eliminarea paragrafului.
Contestatia lui Calinic
In contestatia sa, PS Calinic arata ca a fost incalcat dreptul clericilor si mirenilor din Adunarea Eparhiala de a-si formula propuneri pentru candidatii doriti. Desi Adunarea Eparhiala l-a desemnat cu 22 de voturi drept candidat, PS Calinic a fost inlaturat de pe lista de catre Sinodul Mitropolitan care deja isi avea anuntati cei doi candidati: PS Casian si PS Ioan.
PS Calinic a aratat ca Adunarea Eparhiala avea dreptul de a propune propriii candidati pentru alegerile finale, acest for bisericesc reprezentand pozitia mirenilor din eparhia vacantata. PS Calinic sustine in contestatia sa ca Sinodul Mitropolitan, forul suprem din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, a interpretat intr-un mod discutabil articolul care dadea dreptul Adunarii Eparhiale de a-si desemna candidatul. Astfel, PS Calinic a fost scos de pe lista preliminara, trimisa Sfantului Sinod, in favoarea PS Casian, un apropiat al PF Daniel, si PS Ioan. In finalul contestatiei, PS Calinic a amintit faptul ca el cunoaste mult mai bine decat ceilalti doi candidati problemele cu care se confrunta Mitropolia Moldovei si Bucovinei. In acest sens, PS Calinic a intrebat retoric cum au reusit un episcop din Harghita si Covasna si unul din Galati si Braila sa stie indeaproape problemele celor 1200 de parohii si a celor 100 de manastiri si schituri din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, care cuprinde judetele Iasi, Suceava, Botosani, Neamt, Vaslui si Bacau. Contestatia lui PS Calinic a fost confirmata de raportul intocmit de un jurist din structurile Bisericii Ortodoxe Romane. Raport ce a fost citit ieri in sedinta Sfantului Sinod.
Zece ierarhi pentru sapte scaune
Pe langa desemnarea noului Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, tot ieri, Sfantul Sinod a avut de ales ierarhii care sa ocupe celelalte posturi vacante.
Este vorba despre episcopul Tulcei, episcopul Slatinei, episcopul Salajului, episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei, episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Spaniei si Portugaliei, episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Europei de Nord si episcopul Episcopiei Ortodoxe a Australiei si Noii Zeelande.
Pentru cele sapte scaune vacante au candidat zece ierarhi. Astfel, PS Sebastian Ilfoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor si PS Corneliu Barladeanu, arhiereu vicar al Episcopiei Husilor, au candidat pentru scaunul de episcop al Slatinei. PS Petroniu Salajanul, arhiereu vicar al Episcopiei Oradei, si PS Irineu Bistriteanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, au fost contracandidati la scaunul de Episcop al Salajului. PS Siluan Marsilianul, episcop vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, a candidat pentru scaunul vacant de episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei. Arhimandritul Mihail Filimon, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Bucurestilor, a candidat pentru scaunul vacant de episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane pentru Australia si Noua Zeelanda. Preacuviosul protosinghel Macarie Dragoi a candidat pentru scaunul de episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane pentru Europa de Nord, iar Preacuviosul Parinte Arhimandrit Timotei Lauran a candidat pentru scaunul vacant de episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane din Spania si Portugalia. In editia de astazi vom prezenta rezultatele finale.
Grijuliu cu blondele. Petre Roman iese la petreceri fara Silvia Chifiriuc
Politicianul Petre Roman si-a lasat acasa “tovarasa de viata”, asa cum dånsul o numeste pe Silvia Chifiriuc, petrecåndu-si seara de luni in compania
cåtorva vedete de la TVR. Desi nu si-a pierdut sarmul, Roman s-a gasit in fata unei situatii mai putin obisnuite pentru un veritabil “print de la Apaca”. Dupa ce s-a aratat grijuliu pentru sanatatea unei domnisoare blonde, lesinata din cauza caldurii si a oboselii, Roman a fost tratat cu spatele de Margareta Påslaru.
Petre Roman a venit neinsotit la petrecerea data de TVR cu ocazia lansarii unui nou sezon al emisiunii “O data-n viata”, imbracat la patru ace, gata sa petreaca... singur. Nici nu a intrat bine, ca blitzurile l-au orbit, fetele care asigurau protocolul roiau in juru-i, iar Roman se afla in elementul sau… Politicianul a fost, insa, singurul invitat care a reactionat atunci când una dintre domnisoarele din staff a lesinat din cauza caldurii si a oboselii. Tânara blonda si-a pierdut pentru câteva secunde cunostinta, cazând din picioare. Daca, initial, a dat impresia ca s-a dezechilibrat din cauza tocurilor inalte, biata fata, poate si din cauza emotiei, era pierita toata. Colegele si organizatorii au realizat abia dupa cateva secunde ce se intampla, atentia lor fiind acaparata de camerele de luat vederi. Tanara si-a revenit repede, dar n-a mai fost buna de nimic toata seara. Vigilent si bine intentionat, Roman s-a aratat grijuliu, asigurându-se ca fetei îi este bine. Un gest de apreciat, având în vedere ca toti ceilalti stateau cu mâinile încrucisate, oarecum nepasatori. Dupa ce si-a revenit, fata a fost asezata pe un scaun
, undeva în spate. Dar Roman nu iese din prim-plan.
Politicianul, refuzat la poza de Margareta Påslaru
Salutându-i pe cei prezenti, oameni de televiziune si artisti, politicianul a fost rugat sa faca o fotografie alaturi de Margareta Pâslaru. El era zâmbitor, însa doamna nu a dorit sub nici o forma alaturarea, si asta fara sa dea o explicatie clara. Mai tarziu, Margareta Paslaru s-a convins de intentiile bune ale politicianului, care se pozase alaturi de Turcasiu si Moculescu, si s-a incumetat sa fie si ea imortalizata in aceeasi fotografie cu Roman. Printre cei prezenti la petrecerea care s-a desfasurat dupa un orar fix, de la 18.30 la 21.00, s-au mai numarat Horia Moculescu, Nelu Ploiesteanu sau Marin Petrache Pechea, dar si directoarea Loteriei Romane, Liliana Ghervasiuc-Minca, George Pruteanu, Matilda Pascal Cojocarita, Maria Buza, Gheorghe Turda, Floarea Calota si Cristian Topescu.
cåtorva vedete de la TVR. Desi nu si-a pierdut sarmul, Roman s-a gasit in fata unei situatii mai putin obisnuite pentru un veritabil “print de la Apaca”. Dupa ce s-a aratat grijuliu pentru sanatatea unei domnisoare blonde, lesinata din cauza caldurii si a oboselii, Roman a fost tratat cu spatele de Margareta Påslaru.
Petre Roman a venit neinsotit la petrecerea data de TVR cu ocazia lansarii unui nou sezon al emisiunii “O data-n viata”, imbracat la patru ace, gata sa petreaca... singur. Nici nu a intrat bine, ca blitzurile l-au orbit, fetele care asigurau protocolul roiau in juru-i, iar Roman se afla in elementul sau… Politicianul a fost, insa, singurul invitat care a reactionat atunci când una dintre domnisoarele din staff a lesinat din cauza caldurii si a oboselii. Tânara blonda si-a pierdut pentru câteva secunde cunostinta, cazând din picioare. Daca, initial, a dat impresia ca s-a dezechilibrat din cauza tocurilor inalte, biata fata, poate si din cauza emotiei, era pierita toata. Colegele si organizatorii au realizat abia dupa cateva secunde ce se intampla, atentia lor fiind acaparata de camerele de luat vederi. Tanara si-a revenit repede, dar n-a mai fost buna de nimic toata seara. Vigilent si bine intentionat, Roman s-a aratat grijuliu, asigurându-se ca fetei îi este bine. Un gest de apreciat, având în vedere ca toti ceilalti stateau cu mâinile încrucisate, oarecum nepasatori. Dupa ce si-a revenit, fata a fost asezata pe un scaun
, undeva în spate. Dar Roman nu iese din prim-plan.
Politicianul, refuzat la poza de Margareta Påslaru
Salutându-i pe cei prezenti, oameni de televiziune si artisti, politicianul a fost rugat sa faca o fotografie alaturi de Margareta Pâslaru. El era zâmbitor, însa doamna nu a dorit sub nici o forma alaturarea, si asta fara sa dea o explicatie clara. Mai tarziu, Margareta Paslaru s-a convins de intentiile bune ale politicianului, care se pozase alaturi de Turcasiu si Moculescu, si s-a incumetat sa fie si ea imortalizata in aceeasi fotografie cu Roman. Printre cei prezenti la petrecerea care s-a desfasurat dupa un orar fix, de la 18.30 la 21.00, s-au mai numarat Horia Moculescu, Nelu Ploiesteanu sau Marin Petrache Pechea, dar si directoarea Loteriei Romane, Liliana Ghervasiuc-Minca, George Pruteanu, Matilda Pascal Cojocarita, Maria Buza, Gheorghe Turda, Floarea Calota si Cristian Topescu.
A pierdut 2.500.000 euro
Angrenindu-se intr-un joc cu norocul, printul tiganilor Leo de la Strehaia a crezut ca poate deveni recordman in ceea ce priveste cistigurile. Gurile rele spun ca n-a existat noapte in care Leo sa nu fie vazut in cazinourile de la `Marriott`, `Phoenicia` sau `MGM`, unde raminea pina dimineata, pierzind sume enorme de bani. Asa se face ca in scurt timp, afaceristul si-a golit buzunarul de... 2.500.000 de euro. Daca 2.000.000 de euro au fost jucati din banii proprii, cu citeva zile in urma Leo a imprumutat de la unii dintre cei mai renumiti si mai periculosi camatari din Capitala suma de 500.000 de euro. Banii au fost imprumutati pentru o perioada de o luna, urmind ca Leo sa plateasca `camata` de 10%. Desi termenul pentru restituirea banilor n-a sosit inca, camatarii l-au asaltat pe printul tiganilor cu amenintari grave, cerindu-i o dobinda de 10% pe saptamina. Surse neoficiale sustin insa ca omul de afaceri
nu e absolut deloc speriat de santajul camatarilor, mai ales ca are de gind sa-si plateasca datoria pina la ultimul banut, dar daca amenintarile acestora vor continua este foarte posibil sa apeleze la ajutorul autoritatilor. Chiar daca acum trece printr-un blocaj financiar, Leo de la Strehaia este detinatorul a numeroase terenuri in Bucuresti si Strehaia, doua statii Peco, doua restaurante, iar familia sa are in posesie aur in valoare de citeva zeci de milioane de euro.
nu e absolut deloc speriat de santajul camatarilor, mai ales ca are de gind sa-si plateasca datoria pina la ultimul banut, dar daca amenintarile acestora vor continua este foarte posibil sa apeleze la ajutorul autoritatilor. Chiar daca acum trece printr-un blocaj financiar, Leo de la Strehaia este detinatorul a numeroase terenuri in Bucuresti si Strehaia, doua statii Peco, doua restaurante, iar familia sa are in posesie aur in valoare de citeva zeci de milioane de euro.
Isi intretine iubitul
Daca ar fi sa se faca o paralela intre cate concerte are Delia Matache pe luna si ce surse de venit are Matteo, concluzia ar fi ca artista detine atuul financiar
. Acest lucru a fost demonstrat si in cel mai recent numar al revistei Ciao!, unde paparazzii i-au surprins pe cei doi intr-o ipostaza cat se poate de graitoare. In timp ce colegele ei de breasla vaneaza barbati cu bani, Delia se preocupa indeaproape ca lui Matteo sa nu-i lipseasca nimic. Zilele trecute, blonda si prietenul ei au luat masa
la un restaurant din centrul Capitalei.
Evident, Delia a platit nota. La iesire s-au oprit in usa localului, iar cantareata a varat adanc mana in geanta, cautand ceva. Dupa cateva secunde de bajbaieli, a scos cardul si i l-a inmanat lui Matteo, care a primit, odata cu el, codul PIN si liber la cheltuieli. Cat timp iubitul ei si-a facut plinul din finantele blondei, aceasta l-a asteptat cuminte in parcare.
Din plictiseala, a deschis portbagajul masinii, a facut putina ordine in interior si, pentru ca a terminat repede, s-a apucat de lustruit capota autoturismului cu ajutorul unor batiste de hartie.
. Acest lucru a fost demonstrat si in cel mai recent numar al revistei Ciao!, unde paparazzii i-au surprins pe cei doi intr-o ipostaza cat se poate de graitoare. In timp ce colegele ei de breasla vaneaza barbati cu bani, Delia se preocupa indeaproape ca lui Matteo sa nu-i lipseasca nimic. Zilele trecute, blonda si prietenul ei au luat masa
la un restaurant din centrul Capitalei.
Evident, Delia a platit nota. La iesire s-au oprit in usa localului, iar cantareata a varat adanc mana in geanta, cautand ceva. Dupa cateva secunde de bajbaieli, a scos cardul si i l-a inmanat lui Matteo, care a primit, odata cu el, codul PIN si liber la cheltuieli. Cat timp iubitul ei si-a facut plinul din finantele blondei, aceasta l-a asteptat cuminte in parcare.
Din plictiseala, a deschis portbagajul masinii, a facut putina ordine in interior si, pentru ca a terminat repede, s-a apucat de lustruit capota autoturismului cu ajutorul unor batiste de hartie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
