Aberatiile noului Cod al Muncii

La o luna de la intrarea in vigoare a Codului Muncii, Ministerul Muncii a organizat ieri un seminar pentru a explica juristilor unitatilor economice cum trebuie aplicata noua lege. La nici jumatate de ora dupa inceperea seminarului, discutiile protocolare s-au transformat intr-o batalie apriga intre cei care de o luna suna la telefoanele ministerului sau trimit adrese in care cer lamuriri si nu primesc raspuns. Oana Cazan, sefa Departamentului Juridic din cadrul Ministerului Muncii, a recunoscut ca in ultima luna s-au primit la departament peste 2.000 de adrese, numar cu mult peste capacitatea juristilor ministerului de a raspunde. Redam pe scurt principalele observatii ale participantilor la seminar si raspunsurile Oanei Cazan, precizand ca o parte din nebuloasele noului Cod au ramas tot nedeslusite. Prevederea privind orele suplimentare - pe cale de a fi abrogata"Am echipe de inteventie care lucreaza fara pauza chiar si 20 de ore. Nu pot sa schimb o echipa in momentul in care a depasit numarul de ore suplimentare prevazut in Cod, dar nici nu mai pot sa-i mai las sa munceasca, pentru ca risc sa ma trezesc amendata cu zeci de milioane de vreun inspector de munca pe motiv ca am incalcat legea", s-a plans jurista societatii de distributie a apei din Timisoara. "Daca nu schimbati Codul, o sa fim obligati sa nu mai raspundem apelurilor de avarie", a amenintat ea. Interdictia de a aproba efectuarea a mai mult de 8 ore suplimentare pe saptamana a ridicat in capul sefei departamentului juridic din Ministerul Muncii toti participantii la seminar. O parte protestau din principiu, aratand ca specificul unitatii din care provin impune efectuarea unui numar mult mai mare de ore suplimentare. O parte protestau din motive strict financiare, deoarece diminuarea numarului de ore suplimentare aferente unui salariat implica angajarea unui numar mai mare de salariati, solutie pe care nici unitatile de stat, nici majoritatea celor private nu si-o pot permite. "La banci, programul normal de lucru cu publicul a unui angajat este de 10 ore. Dupa ce inchide ghiseul, fiecare angajat trebuie sa prelucreze datele inregistrate, alte cateva ore. Noul Cod ne impune, efectiv, dublarea numarului de salariati, ceea ce ne-ar baga in faliment", a declarat jurista unei importante banci. Liderul sindicatului din aceeasi banca a recunoscut ca salariul mediu este de 11 milioane de lei, iar primii care se opun reducerii numarului de ore suplimentare sunt salariatii, chiar daca in randul lor se inregistreaza dese caderi de sanatate din cauza programului deosebit de incarcat. "Toti recunosc ca ar vrea sa aiba si ceva timp liber pentru a se bucura de banii pe care ii castiga, dar, deocamdata, nimeni nu vrea sa renunte la vreun ban in favoarea timpului liber". In replica la toate acestea, sefa Departamentului Juridic din Ministerul Muncii a anuntat ca se lucreaza la un proiect legislativ care va nuanta interdictia prevazuta in Codul Muncii privind efectuarea de ore suplimentare. Proiectul va permite insa depasirea numarului de ore suplimentare numai in cazuri speciale, firmelor fiindu-le recomandat sa-si suplinteze numarul de angajati in cazul in care programul normal de lucru depaseste media de 8 ore pe zi pentru un angajat. In felul acesta "nu se va mai abuza de timpul liber al salariatilor" si se vor crea noi locuri de munca. Desfiintarea conventiilor de munca - considerata ilegala de unii juristiUn alt motiv de incaierare intre juristii Ministerului Muncii si cei ai unitatilor a fost abrogarea Legii 130/1999 privind conventiile de munca. Conform ministerului, conventiile de munca s-au desfiintat incepand cu 1 martie, data intrarii in vigoare a noului Cod al Muncii. Cativa juristi considera masura ministerului ilegala, deoarece Codul Muncii nu prevede nicaieri, explicit, desfiintarea acestor conventii. "Este vorba de o lege a carei abrogare nu poate fi decat expresa, nu implicita. Institutia conventiilor civile nu a disparut din punct de vedere legal, ci doar din punctul de vedere al autoritatilor. Faptul ca inspectiile de munca refuza sa mai inregistreze o conventie de munca este o masura pur administrativa. Nimeni nu poate interveni intre vointa a doua parti care au incheiat un act pe care nici o lege nu il interzice", au sustinut mai multi juristi. Reprezentatul Ministerului Muncii a ramas insa de neclintit, multumindu-se sa spuna doar ca "asta este parerea lor". Ca si in cazul orelor suplimentare, desfiintarea conventiilor de munca are doua motive de contestare. Unul este cauzat de faptul ca majoritatea muncitorilor temporali, angajati pana acum prin conventii, nu gasesc in noul Cod ceva convenabil care sa inlocuiasca raporturile de munca pe care le aveau. Celalalt motiv este financiar: transformarea conventiilor in contracte de munca impune plati mai mari catre stat. Reprezentanta Ministerului Muncii a declarat ca nu se va renunta la decizia de desfiintare a conventiilor, acestea insemnand un soi de "munca gri", deoarece salariatii pe conventii nu plateau integral taxele la stat. Stupefiant, intrarea in vigoare a noului Cod a aratat ca majoritatea "semi-infractorilor" care lucrau pe conventii erau angajati la stat.